Samanismul este un fenomen al culturii spirituale a popoarelor din intreaga lume.

Devenita traditionala pentru stiinta etnografica ruseasca, tema samanismului, in toate manifestarile si atributele sale, trezeste un imens interes chiar pentru cercetatorii contemporani, care analizeaza geneza si particularitatile acestui fenomen in toata complexitatea lui.

Prezenta lucrare este dedicata analizei etnografice si istorice a samanismului tuvin, care in virtutea unor cauze istorice s-a pastrat in Tuva mai mult, de-a lungul timpului, si s-a manifestat intr-o forma mult mai expresiva si unitara decat la alte popoare din Siberia de Sud.

Aspectele principale asupra carora se focalizeaza autorul sunt urmatoarele:
- aparitia si activitatea samanilor;
- semantica obiectelor de cult ale samanilor;
- clasificarea spiritelor ajutatoare ale samanilor ? eerenii;
- poetica folclorului samanist;
- moartea si funeraliile samanilor.

?Cand sufletul se desparte de om, viata acestuia este in pericol. Pentru a putea face apelarea magica a sufletului plecat vremelnic de la omul viu, era invitat cel mai puternic saman.

?ntalnirea nevazuta cu sufletul plecat o pot realiza numai samanii, deoarece ei au legatura cu deer haiirakan, adica dumnezeirea cerurilor, cu cer eezi, adica spiritele pamantului.

Fata de samani, tuvinii nutreau o consideratie adanca, deoarece respectivii pot sa vada, sa auda si sa prezica, ceea ce nu le este la indemana oamenilor simpli.

Cateodata sunetul tamburinei samanului este prelung, ca un ecou in timpul zilei. Sau patrunzator, ca lovitura de copita atunci cand herghelegiul calareste prin stepa in noapte. Sunetul tamburinei este o mare taina mistica, stiuta la perfectie numai de samanii din Tuva.

Samanismul a fost, este si ramane in istoria omenirii. Samanismul nu va disparea deoarece el este in mod natural legat de natura umana?.

M.B. Kenin-Lopsan