Considerata o capodopera a genului scurt, Un trandafir pentru Emily este una dintre cele mai morbide si mai obsedante povestiri din literatura americana.

O alta bijuterie marca Faulkner este si Câinele, un tur de forta macabru, cu un final plin de o ironie amara.

O explorare a fricii primitive, Soarele acela din amurg reda intensitatea extrema a terorii, pe când Septembrie pârjolit ilustreaza salbaticia cruzimii pe care o simte o multime hotarâta sa linseze un om.

Scrisa mai târziu, Toamna în Delta are în centru amintirile unui batrân al Sudului ce si-a avut micul sau moment de glorie, iar apoi o lunga si lenta descompunere.

Mult mai razbunatoare în spirit si-n litera este Incendierea hambarului, o povestire plina de dramatism despre resentimentele nemarturisite si despre razbunarea plina de ura.

Volumul se încheie cu Mireasma de verbina, o evocare în traditie romantica a unor oameni mândri care încercau, chiar si dupa Razboiul Civil, sa creada în propria lor invincibilitate.

Aceste remarcabile povestiri reflecta profunda iubire, dar si scârba, tandretea, dar si dispretul, identificarea, dar si respingerea pe care William Faulkner le-a manifestat fata de traditiile si fata de felul de viata din partea lui de lume.