Introducere în psihologia jungiana. Note ale seminarului de psihologie analitica sustinut în 1925 de C.G. Jung

Dupa publicarea Tipurilor psihologice, în 1921, a urmat o perioada în care vocea lui Jung s-a facut mai putin auzita. În tot acest timp, atentia sa se îndrepta spre interior, spre lucrul cu psihicul sau.

Rodul acestei introversiuni a fost celebra Carte Rosie, în care Jung descrie drumul ce l-a dus la cunoasterea propriei „ecuatii personale".

Si pe baza acestei „ecuatii", în seminarul sustinut în 1925, ale carui note sunt transpuse în aceste pagini, el prezinta conceptele fundamentale ale psihologiei analitice.

Fara a se suprapune peste explicatiile din stratul secund al Liber Novus, aceasta expunere poate fi considerata o a treia parte a analizei produselor imaginatiei active întreprinse de Jung în perioada anterioara.

De asemenea, completeaza opera sa teoretica, în maniera vivace a prelegerilor si a discutiilor ce le însotesc.

O mica bijuterie a gândirii jungiene, seminarul din 1925 prezinta devenirea profesionala a lui Jung, despartirea lui de Freud si trece în revista concepte precum subiectiv/obiectiv, anima, animus, functie transcendenta, functii psihice, facând apel la vise, mituri, viziuni, opere artistice.

Seminarul evolueaza de la o întâlnire la alta pe baza întrebarilor puse de membri, ei însisi psihoterapeuti sau medici, oameni de litere, analizanti si fosti analizanti ai lui Jung – reusind, astfel, sa capteze interesul unui public cât mai variat.

Carl Gustav Jung (1875–1961), psihiatru si psihanalist elvetian este fondatorul psihologiei analitice si initiatorul conceptelor de inconstient colectiv, complex, umbra, arhetip, introvert, extravert, anima, animus etc.

Îndata ce începe cineva sa îsi observe mintea, începe sa vada fenomenele autonome în care traieste ca spectator sau chiar ca victima. E ca si cum cineva ar pasi din spatiul protector al casei sale într-o padure straveche si s-ar confrunta cu toti monstrii care salasluiesc acolo... Într-un fel, inconstientul colectiv este doar un miraj pentru ca este inconstient, însa poate fi si la fel de real ca lumea palpabila.

Pot spune ca ceea ce traiesc este iluzoriu într-un anumit fel, însa atitudinea aceasta nu-mi este benefica. Trebuie sa fiu dispus sa accept realitatea asa cum este în momentul de fata, cu alte cuvinte, sa risc si sa ma las ghidat de inconstient o vreme.

C. G. Jung