Psihologia Fake News. Acceptarea, distribuirea si corectarea informatiilor false
Intentia de a induce în eroare este la fel de veche ca omenirea.
Într-un climat contemporan în care faptele si informatiile false se amesteca si sunt intentionat amestecate, gestionarea stirilor false devine importanta în numeroase arii ale vietii cotidiene, de la politica la informatii despre sanatate si studii stiintifice.
Acest volum pune întrebarea ce anume îi face pe oameni sa accepte si sa distribuie informatii false si ce se poate face pentru a contracara acest fenomen.
Aceste trei aspecte trebuie întelese în contextul creat de retelele de socializare online care au schimbat în mod fundamental modul în care informatia este produsa, consumata si transmisa.
Pentru a raspunde acestor întrebari, volumul de fata aduce laolalta experti consacrati din diferite domenii ale psihologiei si ale stiintelor înrudite, precum stiintele informatiei si stiintele politice, care prezinta cele mai recente studii, teorii si aplicatii legate de domeniul dezinformarii si propun diferite directii de interventie pentru a contracara stirile false.
Reiner Greifeneder este profesor de psihologie sociala la Universitatea din Basel, Elvetia. Cercetarile sale se centreaza pe impactul judecatilor asupra sentimentelor, experienta indivizilor de a fi exclusi social si modul în care indivizii contruiesc adevarul.
Mariela E. Jaffé este doctorand în psihologie sociala la Universitatea din Basel, Elvetia. Cercetarile sale se focalizeaza pe construirea sociala a adevarului si pe preferintele indivizilor cu privire la diversitate.
Eryn J. Newman este profesor la Universitatea Nationala Australiana. Cercetarile sale urmaresc modul în care oamenii ajung sa creada si sa-si aminteasca ca anumite lucruri sunt adevarate si cum informatiile tangentiale sau pseudo-dovezile pot influenta evaluarea informatiilor în viata cotidiana.
Norbert Schwarz este profesor de psihologie si marketing la Universitatea din California de Sud. Cercetarile sale investigheaza modul în care se iau deciziile si implicatiile acestui fapt pentru opinia publica, comportamentul consumatorului si cercetarea din stiintele sociale.
Din ce în ce mai multe cercetari arata ca pâna si o expunere minora la o fotografie care are legatura cu subiectul, dar care nu e concludenta, îi poate face pe oameni sa creada ca o afirmatie asociata este adevarata, în ciuda faptului ca fotografia nu ofera dovezi semnificative în privinta veridicitatii afirmatiei, un efect al „senzatiei de veridicitate".
Acest efect dureaza câteva zile si influenteaza mai multe tipuri de rationamente, inclusiv judecati referitoare la cunostinte generale, la predictii despre evenimente viitoare si judecati cu privire la propriile amintiri episodice. -
Autorii
