Regele care a refuzat sa moara
Scris in secret pentru a nu incita critici cu privire la descoperirile sale controversate, acest roman al regretatului Zecharia Sitchin aduce la viata temele-cheie din bestsellerul sau A douasprezecea planeta
. Povestea incepe la Londra, odata cu Astra, care soseste la deschiderea noii expozitii despre Ghilgames, la Muzeul Britanic.
Aici intalneste un personaj atragator care stie despre ea secrete pe care niciun strain nu ar trebui sa le cunoasca, dar stie si de unde are neobisnuita cicatrice de pe mana.
Ducand-o la el acasa, ii dezvaluie ca este descendenta a zeitei Istar, iar ca el este incarnarea din zilele noastre a eroului Ghilgames, in cautarea obtinerii vietii vesnice pe care Istar i-a interzis-o cu mult timp in urma.
Repunand in discutie ritualul lor sexual sacru, vechi de eoni, se trezesc transportati inapoi in Sumer, ca Ghilgames si Istar, el reusind in sfarsit sa continue cautarea nemuririi.
Insa, desi Ghilgames isi indeplineste indatoririle sacre fata de Istar, ceva se intampla, iar Oracolul lui Anu nu-i mai da binecuvantarea sa pentru a fi rege.
Urmand indemnul mamei sale, zeita Anunnaki Ninsun - de unde isi trage partial esenta divina -, Ghilgames fuge din cetate catre zona interzisa a Anunnaki, in cautarea unei modalitati de a ajunge pe planeta Nibiru si la viata vesnica.
In incercarea de a scapa sortii enuntate de oracol, descopera Tablitele Destinului lui Istar, lupta impotriva armatei Marduk, zeul razboiului, si zadarniceste intrigile tesute de marele preot Enkullab.
Repovestind Epopeea lui Ghilgames, in contextul cercetarilor si al descoperirilor sale despre Anunnaki, Zecharia Sitchin impleteste in poveste ceremonii antice, tradari accidentale, zei si oameni, calatorii interplanetare si o neincetata cautare a nemuririi care se intinde pe mii de ani.
A studiat ebraica veche, limba akkadienilor si a sumerienilor, dar si a locuitorilor din Mesopotamia, cei care au inventat geometria, astronomia, carul de lupta si calendarul impartit pe luni. Astfel, in gravurile sumeriene din epoca de dinaintea cuneiformelor - cea mai veche forma de scriere - se regasesc povesti despre creatie si despre cosmos, pe care autorul le-a preluat, literalmente."
New York Times
