Acest volum este în principal dedicat necesitatilor studiului universitar.

Structura sa este special conceputa pentru acest scop: cele paisprezece capitole sunt totodata cursuri, fiecare având o structura anume, care sa faca usor de înteles particularitatile celor aproape treizeci de instante internationale analizate, atât în aspectele lor teoretice, cât si de practica jurisprudentiala.

Acolo unde este cazul, au fost puse în evidenta experienta si implicarea româneasca în materie. Fiecare curs este urmat de anexe bogate – tratate constitutive, statute, reguli de procedura, spete relevante, rezolutii ale organizatiilor internationale, texte interesante de doctrina – care sa permita atât întelegerea corecta a teoriei cursului, cât si sa constituie materialul didactic potrivit pentru activitatile de seminar.

Totodata, fiecare curs este însotit de o bibliografie selectiva orientativa, cu indicarea cât mai precisa a paginilor relevante, care are un dublu rol: pe de o parte, indica autorii, cartile si articolele utilizate partial la realizarea cursului, cât si, pe de alta parte, doctrina pe care cei interesati o pot consulta pentru largirea cunostintelor.

Cursul foloseste, în ce priveste datele despre numarul de parti la tratatele constitutive ale instantelor, despre intrarea în vigoare a acestora, despre numarul de cazuri examinate, informatiile oficiale de pe site-urile acestor jurisdictii – indicate, de altfel, si acestea, la finalul fiecarui curs.

Aceasta a doua editie revazuta si adaugita apare la opt ani de la prima editie din 2005 a acestui volum.

Ea aduce la zi si completeaza informatia juridica de specialitate cu evolutiile instantelor internationale si conceptelor si institutiilor asociate lor acumulate în acest interval de timp.

Astfel, sunt avute în vedere dezvoltarile jurisprudentei jurisdictiilor internationale, mai ales de la Curtea Internationala de Justitie, dar si de la alte instante permanente, cum sunt Tribunalul International pentru Dreptul Marii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instantele penale internationale si tribunalele arbitrale, cum este, de exemplu, Curtea Permanenta de Arbitraj sau Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor privind Investitiile. De asemenea, aceasta editie este subsecventa Hotarârii Curtii Internationale de Justitie din 3 februarie 2009 în speta privind Delimitarea Maritima în Marea Neagra (România c. Ucraina), prin care România a obtinut 79,34% din suprafata aflata în disputa (cca 12.200 km²), adica 9.700 km² de platou continental si zona economica exclusiva, cu importante resurse de hidrocarburi.

S-a considerat a fi utila includerea în aceasta editie a elementelor relevante rezultate din experienta acumulata din acest proces. De altfel, pe tot parcursul volumului sunt avute în vedere implicarile României în fata diverselor instante internationale.