Află povestea intrigantă a culorii preferate de majoritatea occidentalilor!

La început nu a fost albastrul! El lipsește din arta și obiectele primilor oameni și chiar s-a speculat că grecii antici nu ar fi perceput această culoare.

Treptat, albastrul devine favorit prin asocierea lui cu Fecioara Maria, apoi cu puterea politică.

După aceea, devine culoarea romantismului și a blues-ului, iar în prezent domină pe uniforme și a ajuns să simbolizeze planeta Pământ, pacea și calmul.

Rolul în continuă schimbare al albastrului în societate se reflectă în manuscrise, vitralii, heraldică, îmbrăcăminte, picturi și cultura populară, toate analizate cu farmec în faimoasa carte Albastru, prima din seria dedicată semnificației culorilor semnată de Michel Pastoureau.

Descoperă cum și de ce a devenit albastrul esențial în cultura noastră și ce conotații are în prezent!

„Albastrul evocă cerul, marea, odihna, iubirea, călătoriile, vacanțele, infinitul. Nu șochează, nu face rău și nu se revoltă.

Desigur, îi face pe oameni să viseze (să ne gândim la poeții romantici, la floarea albastră a lui Novalis, la blues), dar acest vis melancolic are ceva anestezic.

Astăzi, pictăm pereții spitalelor în albastru, colorăm în el toate sedativele, îl folosim în indicatoarele rutiere pentru a exprima ce este permis.

Albastrul nu atacă, ci dă asigurări și îi aduce pe oameni împreună.

Principalele organizații internaționale au ales toate albastrul ca emblemă, așa că el a devenit culoarea mondială responsabilă cu promovarea păcii și a înțelegerii între popoare.“

- Michel Pastoureau