Secole la rând, spatiul balcanic s-a aflat sub ocupatia si influenta imperiilor.

Acum un veac însa, si Imperiul Otoman, si Imperiul Austro-Ungar, si Imperiul Rus s-au prabusit, iar odata cu ele si sistemul imperial, dând nastere statelor nationale, cu alte aspiratii si viziuni politice, militare, sociale, etnice si religioase.

Balcanii sunt un spatiu definit prin realitati etnice si religioase extrem de complexe, realitati create si mentinute de imperii timp de secole prin structuri care pareau abolite odata cu sfârsitul Primul Razboi Mondial. Noile state nationale aparute pe ruinele vechilor imperii au încercat, toate, sa se legitimeze prin ruptura radicala de trecutul imperial.

Cât de radicala a fost însa cu adevarat aceasta despartire de trecut?

Si cât de radicala a fost ruptura statelor comuniste de politicile etnice, culturale, economice si sociale ale statelor nationale dinainte de 1945?

Oare decalajele de dezvoltare dintre statele balcanice sau dintre regiunile acestora pot fi puse si pe seama istoriei din vremea imperiilor, si daca da, în ce masura?

Putem vorbi astazi despre o epoca postimperiala a Balcanilor, în care mostenirea trecutului a fost cu totul stearsa si data uitarii?

La aceste întrebari – si la altele – raspunde într-un adevarat tur de forta istoricul Oliver Jens Schmitt, unul dintre cei mai reputati cercetatori ai sud-estului european, examinând spatiul balcanic dintr-o noua perspectiva, aproape deloc abordata pâna în prezent, într-o analiza în care România ocupa un spatiu larg.

„Toate statele balcanice au aparut din cel putin un imperiu, ba unele s-au nascut din doua sau chiar mai multe imperii. Iugoslavia a fost construita în 1918 din zonele posthabsburgice si postotomane în jurul unui stat de baza sârb care, la rândul sau, si-a câstigat suveranitatea faţa de Imperiul Otoman în 1878.

De asemenea, România a fost construita în jurul unui spatiu central suveran fata de Imperiul Otoman începând cu 1878, prin unificarea unor foste provincii otomane, austro-ungare si ruse

Conflictul traditiilor si structurilor postimperiale din interiorul acestor state succesoare compozite tine de cele mai importante teme ale unei istorii balcanice a secolului XX.“

— OLIVER JENS SCHMITT