Cap .1 Prezentarea segmentelor constituente
Cap .2 Functionarea aparatului respirator
Cap .3 Investigatia de diagnostic
Cap .4 Manifestarile de baza ale bolilor respiratorii infectiile acute respiratorii
Cap .5 Bolile cailor respiratorii
Cap .6 Bolile acute ale plamanilor
Cap .7 Pleureziile infectioase
Cap .8 Gripa
Cap .9 Bolile cronice ale aparatului respirator

Nevoia de cunoastere este una dintre caracteristicile definitorii speciei umane - chiar daca discutia se poarta la modul cel mai general. In mod particular insa, in conditia in care este vorba de o anume situatie care afecteaza direct sau doar intereseaza intr-un fel propria persoana, omul, indiferent de capacitatile sale de cunoastere - native sau educate prin scoala, devine profund interesat in a sti mai mult, in a gasi raspunsuri la o suma de intrebari.

Fiecare dintre noi ne-am confruntat cu astfel de situatii.

De cele mai multe ori problema este undeva in afara familiei sau a propriului cerc de interese, este o problema ,,a altora", astfel incat si cota de interes este mica.

In aceasta categorie intra toate perceptele despre igiena, sfaturile capatate in scoala despre microbi, despre boli, despre posibilitatile cele mai elementare de a ne feri de imbolnavire etc - toate avand o cota de interes general atat timp cat problema ramane la dimensiuni generale, teoretice.

Chiar si atunci cand boala afecteaza o persoana cunoscuta, cota de constientizare ramane la fel de mica.
Situatia devine dramatica doar atunci cand in cauza este persoana proprie, sau una dintre rudele cele mai apropiate, cu atat mai critica cu cat boala este mai severa, cand afecteaza insasi conditia de existenta personala sau a acelei persoane apropiate, dragi.

Cu cat problema este mai serioasa, cu atat nevoia de a sti este mai mare.

Intr-un astfel de moment de cumpana - foarte bine exprimat in filozofie de catre partizanii curentului existentialist - omul se confrunta cu adevarul, cu o realitate dureroasa.

Sau ar trebui sa se confrunte, pentru ca o mare parte dintre pacienti prefera sa se plaseze pe linia lui " nu vreau sa stiu", declarand ca "mai bine sa nu stie pentru ca, oricum, sfarsitul este acelasi".

Ca medic pot spune ca nu exista eroare mai mare, de dimensiuni ce nu pot fi masurate.

Cunoasterea adevarului este singura posibilitate de a aprecia gravitatea sau urgenta unei probleme, si - cea ce este cu mult mai important, ce este de facut pentru rezolvarea fericita a cazului respectiv. Se stie ca orice amanare a prezentarii la medic va scade sansele de rezolvare prin intarzierea diagnosticului si tratamentului necesar.

Problema nu este, insa, intotdeauna o problema doar personala.

Mai intai, nevoia de cunoastere a fiecaruia nu se limiteaza doar la a fi corect informat, cat se refera mai ales la gradul de risc de agravare, de amenintare prezenta sau viitoare a sanatatii si/sau a capacitatii de munca - cu toate aspectele ce decurg din acestea.

O mare parte dintre raspunsurile dorite au repercursiuni asupra existentei celorlalti, a intregii familii.

Daca, de cele mai multe ori, prima intrebare a pacientilor este "ma mai fac bine?" - grija nemarturisita a fiecaruia este si pentru cei din jur, pentru costurile de ordin moral si material asupra existentei intregii familii.

Apoi, stiind ca cele mai multe boli pulmonare sunt transmisibile, o mai buna cunoastere a lor, a riscului de a imbolnavi si pe cei din jur, devine o necesitate absoluta pentru bolnavi pulmonari si familia acestora.

Prin aceste informatii medicul isi extinde activitatea curativa si profilactica impiedicand transformarea unui caz izolat de boli pulmonare intr-un focar de infectie. in cartea "Bolile respiratorii pe intelesul tuturor" autorii urmaresc sa vina in intampinarea acestei nevoi organice de cunoastere a adevarului despre bolile aparatului respirator (bolile pulmonare).

Este o recidiva incurajata de succesul de care s-a bucurat o carte precedenta cu subiect similar, "Bolile ficatului pe intelesul tuturor", carte primita cu mult interes din partea cititorilor.