Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinţ?
Cine altul decât Michel Bussi ar putea să inventeze o investigaţie fascinantă în inima misterului ce învăluie moartea Micului Prinţ şi pe a creatorului său, Saint-Exupéry?
Deopotrivă roman cu cheie, vânătoare de comori şi omagiu adus Micului Prinţ, cea mai tradusă carte din lume după Biblie, romanul poartă marca de neşters a lui Bussi: jucăuş, poetic şi captivant.
Micul Prinţ este expresia universală a copilăriei – un băieţel blond care e muşcat mortal de un şarpe...
Dar este adevărul atât de simplu? Ne-am întrebat vreodată „Cine l-a ucis pe Micul Prinţ?”?
Se poate oare ca Saint-Exupéry să fi disimulat identitatea ucigaşului?
Iar moartea autorului, la doar câteva luni de la publicarea cărţii, nu e oare la fel de misterioasă?
Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinţ? examinează diferite teorii şi ia în calcul diverşi suspecţi până când dezvăluie secretul uluitor al lui Saint-Exupéry şi al dublului său literar.
„La şaptezeci şi opt de ani după apariţia cărţii lui Saint-Exupéry, Bussi se transformă într-un detectiv literar şi îşi aruncă naratorul, mecanic de meserie, apoi detectiv particular, în paginile Micului Prinţ şi în viaţa autorului său.
Trecând în revistă ipotezele care au apărut de-a lungul timpului, secretele de familie, interesele financiare stârnite de această carte-cult, Bussi compune o variaţie ludică şi erudită.”
Aujourd’hui en France (Week-end)
„Ce plăcere să redescoperi Micul Prinţ prin stilul lui Michel Bussi!
Simboluri, intrigi, aluzii la poveste şi la dispariţia lui Saint-Exupéry – tot ce trebuie pentru a fi captivant, imposibil de lăsat din mână! Textul şi semnificaţiile sale ascunse capătă un nou sens, iar trandafirul îşi dezvăluie, în sfârşit, misterul.
Şi curiozitatea în legătură cu cine i-a ucis pe «Saint-Ex» şi pe «micul prinţ» nu ne lasă nicio clipă de răgaz: ne îndoim de toate şi, în acelaşi timp, ne încredem în orice!”
(L’Éveil de Pont-Audemer)
„Ideea nu a fost să scriu o altă biografie a lui Saint-Exupéry, există deja foarte multe. Am vrut cu adevărat să scriu o ficţiune cu personaje inventate, dar care să fie extrem de bine documentată, astfel încât cititorul să înveţe multe lucruri despre Saint-Exupéry şi Micul Prinţ.
O modalitate de a ajunge la alţi cititori – cei care, poate, nu s-ar aventura într-o biografie sau într-un roman istoric.”
(Michel Bussi)