Produs aflat in stocul propriu sau al editurilor partenere. Pretul afisat include TVA
Ce procese mentale au loc atunci când o persoana stie ca face ceva nesanatos?
Ce se intâmpla cu o persoana onesta care spune o „minciuna nevinovata"?
Daca trebuie sa alegem între doua variante la fel de atragatoare, cum se schimba modul în care judecam valoarea optiunilor dupa ce alegerea a fost facuta?
Ce procese mentale au loc atunci când o persoana stie ca face ceva nesanatos?
Ce se intâmpla cu o persoana onesta care spune o „minciuna nevinovata"?
Daca trebuie sa alegem între doua variante la fel de atragatoare, cum se schimba modul în care judecam valoarea optiunilor dupa ce alegerea a fost facuta?
În 1954 Leon Festinger a formulat teoria disonantei cognitive pentru a descrie fenomenul psihic care apare în astfel de situatii.
În anii care au urmat, disonanta cognitiva a devenit un pilon central al psihologiei.
Volumul de fata cuprinde atat prima formulare a teoriei disonantei cognitive si comentariile lui Festinger la 30 de ani de la lansarea acestei teorii, cât si o serie de idei si studii ingenioase ale unui colectiv de cercetatori din Canada, Franta, Japonia si Statele Unite, a caror intentie comuna a fost întelegerea mai profunda a fenomenului de disonanta cognitiva si a legaturilor sale cu procesele motivationale.
Eddie Harmon-Jones este profesor de psihologie la University of New South Wales.
Cercetarile sale se centreaza pe studiul emotiei si motivatiei, implicarea lor în procesele sociale si cognitive si substratul lor fiziologic.
A scris peste 200 de articole pe aceasta tema.
În timpul scurs de la prezentarea sa de catre Festinger, acum mai bine de saizeci de ani, teoria disonantei cognitive a continuat sa genereze cercetari, revizuiri si controverse.
Unul dintre motivele pentru care teoria a fost atât de productiva este ca ea a fost enuntata în termeni generali si abstracti.
Ca urmare, poate fi aplicata unei palete largi de teme din psihologie care implica interactiunea dintre cognitie, motivatie si emotie.
O persoana poate avea cognitii despre comportamente, perceptii, atitudini, convingeri si sentimente.
Cognitiile pot fi despre sine, despre o alta persoana, despre un grup sau elemente din mediu.
Teoria este relevanta pentru multe subiecte diferite, nu doar pentru unul.
Eddie Harmon-Jones si Judson Mills
Grupul credea într-o profetie despre un potop care va inunda continentul.
Se presupunea ca profetia a fost transmisa din spatiu unei femei din grup.
Membrii credeau ca si ei au fost alesi printre supravietuitori si ca vor fi evacuati de o farfurie zburatoare.
Când potopul nu a mai avut loc, membrii care erau singuri în acel moment nu si-au mentinut credinta.
Cei care asteptau evenimentul împreuna cu altii din grup si-au pastrat credinta.
Femeia (care „primea mesaje din spatiul extraterestru") a relatat ca a primit un mesaj care le spunea ca potopul a fost împiedicat de Dumnezeu datorita existentei grupul ca o forta a binelui.
Înainte de infirmarea credintei despre potop, grupul se angajase în câteva activitati de prozelitism.
Dupa infirmare însa, membrii grupului s-au angajat într-un prozelitism acerb.