Filosofia religiei este gandire filosofica despre religie, nu un instrument de educatie religioasa. De fapt, nu trebuie sa fie deloc inteleasa dintr-un punct de vedere religios. Ateul, agnosticul si credinciosul pot filosofa si chiar filosofeaza despre religie. In consecinta, filosofia religiei nu este o ramura a teologiei (intelegand prin "teologie" o formulare sistematica a credintelor religioase), ci o ramura a filosofiei. Aceasta studiaza conceptele si afirmatiile teologiei si rationamentele teologilor, precum si fenomenele anterioare ale experientei religioase si activitatile de cult pe care, pana la urma, teologia se bazeaza.
Filosofia religiei este astfel o activitate de ordin secund, fiind separata de subiectul sau. In sine, nu face parte din sfera religioasa insa e inrudita cu aceasta asa cum filosofia dreptului este inrudita cu sfera fenomenelor legislative si cu conceptele si rationamentele de tip juridic, sau asa cum filosofia artei e inrudita cu fenomenele artistice si cu metodele si categoriile specifice discursului estetic. Filosofia religiei este astfel inrudita cu diferitele religii si teologii ale lumii asa cum filosofia stiintei este inrudita cu stiintele particulare. Aceasta isi propune sa analizeze concepte precum Dumnezeu, sfant, mantuire, cult, creatie, jertfa, viata vesnica etc. si sa determine natura afirmatiilor religioase in comparatie cu cele ale vietii cotidiene, cu descoperirile stiintifice, cu moralitatea si cu expresiile imaginative artistice.
John H. Hick
Cuprins
Prefata 7
Introducere: 9
CAP. I: Conceptul iudeo-crestin de Dumnezeu 15
Monoteismul 15
Infinit, Existent prin sine 19
Creator 21
Personal 24
Iubitor, Bun 26
Sfant 30
CAP. II: Argumente pentru existenta lui Dumnezeu 32
Argumentul ontologic 32
Cauza prima si argumentele cosmologice 41
Argumentul teleologic 46
Teism si probabilitate 51
Argumentul moral 55
CAP. III: Argumente impotriva existentei lui Dumnezeu 58
Teoria sociologica a religiei 58
Teoria freudiana a religiei 62
Provocarea lansata de stiinta moderna 67
CAP. IV: Problema raului 74
Problema 74
Teodiceea augustiniana 78
Teodiceea irenaica 82
Teodiceea procesuala (Process theodicy) 90
CAP. V: Revelatie si credinta 104
Perspectiva propozitionala a revelatiei si credintei 104
Teoriile voluntariste ale credintei 108
Conceptia lui Tillich despre credinta ca preocupare ultima 115
O perspectiva nonpropozitionala a revelatiei si credintei 118
CAP. VI: Evidentialism, fundationalism si credinta rationala 126
Limitele dovezilor 126
Credinta rationala fara dovezi 131
Credinte religioase fundamentale 138
Credinta religioasa fundationala 142
Riscul credintei 147
CAP. VII: Probleme ale limbajului religios 151
Particularitatea limbajului religios 151
Doctrina analogiei (Aquino) 153
Afirmatii religioase a caror natura este simbolica (Tillich) 157
Intruparea si problema sensului 161
Limbajul religios in sens noncognitiv 163
Teoria noncognitiva a lui Braithwaite 171
Discutarea catorva probleme 173
Teoria jocului de limbaj 177
CAP. VIII: Problema verificarii 182
Problema verificabilitatii 182
Ideea verificarii escatologice 188
Cateva dificultati si complicatii 192
"Exista", "fapt" si "real" 195
CAP. IX: Pretentiile incompatibile de adevar ale diferitelor religii 198
Mai multe credinte, toate sustinand ca sunt adevarate 198
Critica conceptului de "religie" 200
Catre o posibila rezolvare 204
Un cadru filosofic pentru pluralismul religios 212
CAP. X: Destinul uman: nemurire si inviere 218
Nemurirea sufletului 218
Recrearea persoanei psihofizice 222
Este parapsihologia de ajutor? 227
Cazuri de resuscitare 234
CAP. XI: Destinul uman: karma si reincarnare 237
Conceptia populara 237
Conceptia vedantina 244
O interpretare demitologizata 253
Lecturi suplimentare 256
