Fragmente:
?i luase nasul - si ?supra? (supraccontrolul, adica) - buletinul. Ce se face ea, ca i-a luat nasu? buletinu?. Am luat-o de g?t si am culcat-o pe bratele mele, ca sa poata sa pl?nga ?n liniste. A pl?ns, s-a racorit. A venit, p?na la urma, mai t?rziu, nasul, si, dupa ?ndelungi negocieri si tratative, i-a dat ?bolintinu? ? ?napoi.
S-a ?nseninat. I-a trecut. A ?nceput sa r?da. Sa se hlizeasca ca proasta. Desi era lume ?n compartiment, mi-a ?nconjurat gales capul cu bratele si m-a sarutat.
Corect ar fi sa spun: m-a mozolit ?ndelung pe gura, st?rnind gelozia si salivatia sustinuta a gospodinelor cu un picior ?n menopauza, cele din compartiment, care crosetau un ciorap al sotului, copilului, semenului-frate. A iesit pe hol sa fumeze o tigara, vadit excitata de caldura care se ?ntarise ?n pantalonii mei si care ?i forfotea pe sub fusta, asa cum statea ?n bratele mele, ?n compartiment. Fata ?i era rosie si ardea toata.
Din cauza supraexcitatiei, m?na ?i tremura pe tigara. Dungile pantalonilor mei i se impregnasera delicios pe picioare. Pielea ei era vr?stata cu rosu. Pun pariu ca i se umectasera chilotii. De dorinta. Am fi putut face schimb. Am?ndoua perechile erau uzi. Pe hol am vorbit despre Meister Eckhart si nasterea dumnezeului ?n sinea omului.
Tocmai ?si pregatea teza si voia sa mearga la Olimpiada, rug?ndu-se ?n g?nd sa-i cada Johannes Eckhart, teologul din secolul treisperezece. Citea foarte mult, ?n ultima vreme, despre pedagogia de tip Waldorf si aplicarea ei ?n Rom?nia. Avea, totusi, multe lacune aici: nici macar nu stia cine fusese initiatorul pedagogiei Waldorf si daca prima scoala Waldorf fusese la Viena sau Stuttgart. Nici eu nu eram foarte ?n tema, dar, oricum, aveam un mic pospai de cunostinte ?n plus, mai ales ca unul dintre g?nditorii mei favoriti (un foarte merituos pedagog, ?nainte de toate) fondase, la ?nceputul acestui secol, scoala Libera Waldorf la Stuttgart.
A terminat tigara - si a stins-o de centura metalica, ?nconjur?nd fereastra trenului. Am privit-o lung, visator. M-am scuzat, spunindu-i ca ma ?ntorc ?imediat ?si m-am dus l?nga toaleta alaturata, oarecum presat de o mictiune rebela si, mai ales, iminenta.
N-am ?nchis, din indolenta, usa, cu zavorul, pentru ca nu aveam de g?nd sa zabovesc dec?t foarte putin. M?na mi-a alunecat mecanic spre fermoar, iar cu cealalta m-am sprijinit de peretele toaletei. Nu stiu daca a ezitat mult, daca i-a fost rusine sau teama, ori numai pofta, dar m-am pomenit cu ea strecur?ndu-se ?nauntru, ?n ?ncaperea at?t de str?mta, apoi trag?nd, cu o m?na hotar?ta, zavorul ?n pozitia ?nchis. Atunci am stiut ca, ?n subcontstient, mi-o dorisem si eu.
Am trecut destul de usor de la Meister Echkart la m?ng?ieri patimase. I-am tras s?nii cumva iesiti deja sub bluza desfacuta. Nu erau mai mari de o portocala de dimensiuni medii. Nu stiu daca Meister Echkart ne vedea sau ne auzea, dar noi cautam fiecare, pe pipaite, dumnezeirea, ?n afara noastra, ?ntr-o toaleta de tren rapid. Pielea ei era minunat de moale si am rezemat-o cu spatele de panoul electric care, ca de obicei ?n orice tren din lumea asta, ?si bal?nganea enervant capacul deschis.
?n ea era multa umezeala, de parca o colindase o turma de melci. Era un copil, un copil cu niste picioare filiforme, cu putin par castaniu-rosietic pe picioare. C?nd am ?ntors-o, mai t?rziu, cu spatele, la al doilea amor, am descoperit cu emotie rozeta ei usor violacee si incredibil de mare, care ar fi excitat instantaneu un batalion de babal?ci neputinciosi, tocmai Evadati din azile.
M-am luptat ?ndelung cu pofta de a o avea acolo. As putea fi m?ndru. Am rezistat. Puah! S?nt un prost, care a ratat-o acolo, zice partea cea mai rea si mai ?ntunecata a sinelui meu. S?nt un bou care putea sa i-o puna acolo si, invoc?nd prostesti si eventuale remuscari ulterioare, si-a scopit pofta.
Acolo. Ce bine ar fi fost acolo. Acolo unde nu s-a ?nt?mplat si, probabil, nu se va mai putea ?nt?mpla niciodata. Acolo unde ea e roz si minunata si ne?nceputa si sfincterul ei tresalta ca o roza fugita din regnul vegetal ?n cel animal si intrata ?n calduri. Fornaie. Ca un cal de rasa. ?si ?ntinde boticul spre mine.
