În literatura de specialitate din tara noastra s-a încetatenit treptat, sintagma „fundamentele psihologiei”, ceea ce, în anii anteriori, se numea psihologie generala.

Apoi s-a constatat o desprindere a psihologiei personalitatii de acest cadru. S-au încercat diferite teoretizari prin care sa se justifice o varianta sau alta.

Cert este ca volumul de informatie a crescut exponential si, orice tentativa de a scrie fundamentele psihologiei sau psihologie generala sau oricum s-ar numi, se loveste de dificultati majore. În primul rând, se impune o selectie, organizare si sistematizare a materialului dupa criterii bine stabilite si apoi „umplerea” acestui cadru.

Adevarul este ca aceasta carte s-a nascut pe masura ce am elaborat cursul de Fundamentele psihologiei (Mecanisme psihice cognitive) si Fundamentele psihologiei (Psihologia stimularii si reglarii comportamentului).

Am renuntat însa la ordinea capitolelor de la curs întrucât am apreciat ca aceasta ordine este mai logica. Astfel, dupa cum era si normal, am atasat capitolul despre atentie imediat dupa procesele senzorial-perceptive si înaintea celor de procesare secundara a informatiilor (reprezentarea si gândirea) datorita raporturilor evidente ale atentiei cu aceasta zona a vietii psihice.

Apoi am plasat comunicarea si limbajul imediat dupa gândire tot datorita realei prezente a limbajului în zona procesarii cognitive a informatiei. Am lasat la urma vointa întrucât, dupa opinia mea, face legatura cu personalitatea si se implica profund în structura acesteia.

Daca unele capitole au o configuratie clasica si ma refer aici la senzatie, perceptie, reprezentare, gândire, memorie, imaginatie, alte capitole, cum sunt comunicarea si limbajul, motivatia, afectivitatea, vointa aduc o noua formula de prezentare, noi continuturi, ceea ce le apropie de perspectivele actuale si le face mai atractive.

Am în vedere aspecte precum: motivarea actiunii personale, modelul celor patru sisteme motivational-afective, robotii si emotiile sau relatia dintre vointa si liberul-arbitru. Desigur, si celelalte capitole prezinta o informatie actualizata în raport cu ultimele modele de abordare în psihologie.

Revenind la partea de început a cartii, capitolul introductiv „Psihologia ca stiinta” propune o abordare diferita si mai accesibila studentilor.

Am evitat sa fac filosofia psihologiei pentru ca este o problematica arida ce poate fi accesata si înteleasa mai târziu decât în anul I de facultate. Am încercat sa prezint o noua perspectiva de abordare a psihologiei prin care sa argumentez pozitia ei de stiinta autonoma.

Consider neproductive si inactuale dezbaterile în care sa ne întrebam daca psihologia este sau nu este stiinta. Sunt lucruri clarificate si azi nimeni nu se mai întreaba retoric asupra acestui aspect.
Poate ar fi o problema terminologica legata de disputa proces, mecanism, functie, activitate.

Apreciem ca psihologia cognitiva a impus termenul de procesare, de „tratare” a informatiei si, desigur, putem vorbi si de „mecanisme” fara sa gresim cu nimic. Oricum, aceste dispute sunt, de la un punct încolo, sterile, pentru ca se ajunge ca atentia sa fie definita drept ”fenomen” psihic, ceea ce este deja mult prea vag. Pâna la urma, aceste etichete sunt mai putin importante; important este ca studentul sa înteleaga – din continut – specificul manifestarilor psiho-comportamentale puse în discutie.

Capitolul despre organizarea vietii psihice ofera o perspectiva mai moderna – mai ales în ceea ce priveste constiinta. Terenul pe care îl câstiga viziunea transpersonala, cuantica, asupra starilor de constiinta merita o atentie deosebita.

Astfel, cartea ofera deschideri spre variate orizonturi ale psihologiei actuale, fara a face abstractie de contributia marilor personalitati ale psihologiei românesti care au marcat acest domeniu si care mi-au fost profesori si înaintasi: Paul-Popescu Neveanu, Mielu Zlate si Mihai Golu. Le aduc pe aceasta cale prinosul meu de recunostinta.

În încheiere, voi aminti persoanele fara de care nu as fi putut finaliza aceasta carte si carora le prezint aprecierea si multumirile mele profunde: Ion Bucur, Elena Buzea, Mihaela Chraif, Catalina Cicei, Andreea Dîrzu, Bogdana Huma, Ioana Iftime, Andreea Matauan, Sandra Spighel, Elena Stoica si Alexandru Vochita.