Cititorul va gasi in cartea mea un Bucuresti al scriitorilor, un Bucuresti al oamenilor politici si al gazetarilor, un Bucuresti al duelistilor de ocazie si al fantilor de salon, al boierilor risipitori si sibariti, al briganzilor de felul unor Tunsu, Grozea sau Iancu Jianu, al domnitorilor cu sau fara noroc, al pasiunilor amoroase, al dramelor si comediilor vietii, o adevarata sursa de subiecte pentru scenaristii care vor sa-si incerce norocul in productia unor seriale TV, ca sa nu spun ?telenovele?.

*****

Am vazut Bucurestii ca pe un personaj de roman, de bildungsroman, incercand sa urmaresc orasul de la copilaria lui invaluita in legenda, pana la maturizarea acestuia in plina epoca moderna.

Orasul a crescut si s-a implinit odata cu cetatenii sai si nu o data a oferit romancierilor si dramaturgilor interesante subiecte pornind de la drama pasionala la comedia sau satira de moravuri. In aceasta ordine de idei, am urmarit in primul rand elementul spectaculos, incercand sa surprind cateva dintre cele mai notorii fapte si intamplari care i-au conferit orasului personalitate si celebritate.

Nu va asteptati la un entuziasm exagerat fata de orasul meu. Cartii nu-i lipseste nici spiritul critic, manifestat de altfel si la personalitatile literare ale secolului al XIX-lea. Dar nici nu vrea sa se transforme intr-un rechizitoriu adus discutabilei alegeri a Bucurestilor drept capitala (in maniera lui Bolintineanu, cum anume si unde, se va vedea intr-un capitol dedicat literaturii de evocare a orasului) sau neglijentei edililor de ieri si de azi.

Exista oameni care merita amintiti cu partile lor bune si rele, domnitori ca Mircea Ciobanul, Matei Basarab, Brancoveanu, Mavrocordatii, Nicolae Mavrogheni, Ioan Gheorghe Caragea, Gheoghe Bibescu, Barbu Stirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I sau boieri ca Mihai Cantacuzino, Kretulestii, Vacarestii, logofatul Dudescu, Ion Campineanu, Ion Ghica, Nicolae Balcescu, arhitecti ca Alexandru Orascu si altii.

Cititorul va gasi in cartea mea un Bucuresti al scriitorilor, un Bucuresti al oamenilor politici si al gazetarilor, un Bucuresti al duelistilor de ocazie si al fantilor de salon, al boierilor risipitori si sibariti, al briganzilor de felul unor Tunsu, Grozea sau Iancu Jianu, al domnitorilor cu sau fara noroc, al pasiunilor amoroase, al dramelor si comediilor vietii, o adevarata sursa de subiecte pentru scenaristii care vor sa-si incerce norocul in productia unor seriale TV, ca sa nu spun ?telenovele?.

Am pornit in scrierea acestei carti avand in fata ochilor randurile scriitorului Mircea Constantinescu, foarte inspirat atunci cand afirma in romanul sau documentar ?Cand toca la Radu Voda? ca ?Bucurestii nasc povesti de amor ca o mama eroina?.