Ţările române la începutul epocii moderne (1800–1848)

Cartea lui Neagu Djuvara este povestea miracolului petrecut cu doua provincii de la marginea imparatiei turcesti, Tara Romaneasca si Moldova.

Calatorii straini remarcau ca la Bucuresti si la Iasi treburile publice si viata privata aveau acelasi ritm ca la Constantinopol.

Putini banuiau ca in atmosfera letargica a unui sfarsit de imperiu aristocratia fanariot-bizantina va trece de la caftan, anteriu si giubea la frac si manusi albe si isi va insusi ideile si moravurile occidentale in doar cateva decenii.

Chiar inainte de ei, domnitele, de parca nu ar fi purtat niciodata salvari, fermenele, cepchene si iminei, isi etalasera la balurile de la curte rochiile croite ca la Paris sau la Viena.

Nimic din vechea societate - sat si oras, negot, mestesuguri, armata, invatamant si biserica - nu a ramas pe loc.

Universul spectaculos si pestrit - in parte oriental, in parte occidental – de acum aproape doua veacuri e si mai bine infatisat in aceasta editie ilustrata: sunt zeci de pagini cu imaginile oamenilor de atunci si ale minunatelor lor podoabe, straie si arme.

Recomandare "Intre orient si Occident"

Cititorul va descoperi, ca într-un jurnal ilustrat, peisaje din Orient si din tarile române, chipuri de suverani, de domni si de luptatori, de boieri, târgoveti si de oameni simpli.

Am nadejdea ca armele, costumele si giuvaierurile din secolele XVIII-XIX îi vor încânta privirea si îl vor face sa înteleaga de ce calatorii straini nu conteneau sa admire frumusetea unor tarâmuri aflate între Orient si Occident. Dar tot cititorul va judeca

(Neagu Djuvara)

„Talmes-balmesul oriental“ al curtilor domnesti, al Bucurestilor si Iasilor – cu serbarile si alaiurile stralucitoare prilejuite de mult prea desele schimbari ale domnilor fanarioti, cu podurile, hanurile si mizeria lor, luxul si stralucirea caselor boieresti si saracia satelor, tributul impovarator si pretul urias al tronului pe care privilegiatii locuitori ai Fanarului care il obtineau trebuiau apoi sa-l stoarca de la tarani, lacomia si neinfrinarea ispravnicilor, usurinta moravurilor si, in acelasi timp, o puternica si sincera credinta, importanta traditiilor si ritualurilor, lumea levantina colorata care se deschide treptat (o data cu ocupatia ruseasca din 1806-1812) culturii, ideilor si modei occidentale – constituie un univers al contrastelor si diversitatii, reconstituit mai ales prin ochii uimiti ai calatorilor straini, ai celuilalt, care descopera noul, spectaculosul, contradictoriul.

(Observatorul Cultural)

"Asa cum e prezentata de Neagu Djuvara, care refuza sa se conformeze viziunii sumbre a istoriografiei clasice, fresca regimului fanariot nu e lipsita de o anume ambiguitate: mai conforme cu adevarul istoric, domniile si regimurile fanariote capata uneori nuante pozitive; caci fanariotii, chiar daca n-au facut din prosperitatea tarilor romane preocuparea lor principala, incearca sa introduca in universul romanesc saturat de Orient ceva din mirajul occidental. Fara indoiala, exactiunile si ororile turco-fanariote sunt o trista realitate, dar perspectiva introdusa de Neagu Djuvara ne obliga sa tinem seama de fapte: universul romanesc este de aceea mai credibil cu ambiguitatile, raspunderile si optiunile sale."

(Sorin Antohi)