CARTI »
Istorie »
Istoria Evului Mediu. O mie de ani de splendoare si ticalosie Istoria Evului Mediu. O mie de ani de splendoare si ticalosie
O sinteza istorica de referinta care deconstruieste imaginea colectiva despre Evul MediuDe ce o noua istorie a Evului Mediu?
Pentru ca e o perioada care fascineaza si intriga, pentru ca acolo sunt radacinile aspiratiilor si dramelor noastre actuale, de la obscurantismul religios la aspiratiile spirituale, de la violenta colectiva pâna la cautarea unui sens înalt al vietii, de la frica de viitor pâna la visul reîntoarcerii la natura.
De asemenea, mai e necesara pentru ca imaginea pe care o avem despre aceasta perioada este artificiala si pe alocuri falsificata, redusa la anecdotic, transformata în legenda întunecata sau aurita.
Eclipsat de propriul mit, Evul Mediu si-a pierdut orice coerenta în memoria colectiva.
Pentru noi, astazi, e revelator sa întelegem relatiile dintre omul medieval european si vecinii sai, mai ales Orientul bizantin si lumea musulmana.
George Minois a scris o noua istorie a Evului Mediu cu pasiune si precizie, departe de clisee si fara sa sacrifice nimic din exigenta demersului istoric.
„Georges Minois a reusit sa scrie o sinteza în acelasi timp densa si prietenoasa.
Voix du Jura
„De ce e necesara o noua istorie a Evului Mediu?
Într-o oarecare masura, pentru a include informatiile recente, dar, mai ales, ca reactie împotriva vulgarizarilor deformatoare si a sabotajului programatic al modului în care se învata istoria.
Acest demers nu are nimic «reactionar» sau retrograd, în cazul în care nu se considera ca a pune lucrurile în ordine logica si cronologica, a data evenimentele si personajele, a aminti faptul ca istoria este un flux care pleaca din punctul A catre punctul B, fara cale de întoarcere, nu înseamna o initiativa retrograda.
Totodata, este vorba despre a reaminti ca Evul Mediu este o epoca la fel ca toate celelalte, nici infern, nici paradis, ca tot ce s-a întâmplat este perfect omenesc si, deci, de înteles, analizabil, explicabil, necesar.
Au existat cruciade, masacre, himere; avem si noi jihadistii nostri, autorii nostri de genocide si mereu aceleasi himere religioase, dar cu mai putine scuze, dat fiind progresul cunoasterii stiintifice.
Nu se pune însa problema nici de a compara, nici de a acorda note morale, ci de a reaminti ce a fost acel mileniu medieval, splendorile si ticalosiile lui din punct de vedere politic, economic, social, cultural, urmând coloana vertebrala a istoriei care este cronologia.“