Volumul al 3-lea din Istoria Rom?nilor analizeaza evolutia societatii carpato-danubiano-pontice din momentul cristalizarii si individualizarii, ?n cadrul lumii romanice, a limbii si poporului rom?n (secolul al VII-lea) si p?na la constituirea statelor medievale rom?nesti de la mijlocul secolului al XIV-lea.

Sunt prezentate ?n cadrul acestei dimensiuni cronologice probleme fundamentale din istoria noastra medievala de ?nceput, asa cum apar ele ?n lumina rezultatelor cercetarilor, arheologice mai cu seama, obtinute ?n ultima jumatate a secolului trecut, de c?nd a luat fiinta, ca disciplina de cercetare stiintifica, arheologia Evului Mediu rom?nesc.

Optiunea tratarii diferitelor procese istorice ?n cadrul structurilor demoeconomice si social-politice are la baza doua motivatii de substanta. Una, pragmatica, tine de natura izvorului documentar, cel arheologic ?n cea mai mare parte, mai cu seama pentru secolele VII-XI, izvor ?n masura sa suplineasca lipsa stirilor scrise, evidentiind, totodata, evolutia marilor procese social-economice si politice ?n cadrul societatii rom?nesti.

A doua motivatie, departe de a fi sentimentala, decurge din prima si urmareste evidentierea caracterului stabil, permanent al asezarilor autohtone, caracter incompatibil cu cel al populatiilor nomade si migratoare, demonstrat de identitatea etnoculturala a populatiei acestor asezari pe ?ntreaga perioada cercetata.

Analiz?nd asemenea procese istorice, constituirea statelor medievale rom?nesti la mijlocul secolului al XIV-lea nu reprezinta altceva dec?t etapa finala a unui proces de organizare social-politica a populatiei autohtone ?n cursul mileniului I d.Hr., de la obstea rurala, ca forma de organizare social-politica, la faza cnezatelor, voievodatelor si ?tarilor? rom?nesti de la cumpana dintre cele doua milenii si de aici la constituirea satelor medievale rom?nesti, ca structuri social-politice mature, cu functii interne si externe bine definite.

Societatea rom?neasca a secolelor VII-XIV, cu structurile sale bine consolidate asemenea zalelor unui puternic lant, ram?ne singura reprezentanta orientala a viguroasei lumi romanice, av?nd ?n codul ei genetic, profund imprimat, Sigiliul Romei.