Cea mai detaliata si bine documentata cronica a unei mari epidemii.Începutul anului 1665 - doua morti suspecte sunt raportate deja într-o suburbie saraca a Londrei, dar nimeni nu le ia cu adevarat în seama, fiindca cine si-ar fi putut închipui ca vesteau Marea Ciuma care avea sa nimiceasca, în optsprezece luni, un sfert din populatia Londrei, aproximativ o suta de mii de oameni.
Daniel Defoe avea doar cinci ani când izbucnea al doilea mare val de ciuma neagra din Anglia, însa amintirea mortilor de pe strazile orasului pustiu, a mirosurilor pestilentiale ale bolii si a urletelor de durere nu l-a parasit niciodata.
Folosindu-se de sursele scrise ale vremii, de abilitatile lui de jurnalist si de talentul literar, Defoe reînvie ororile acelui an în fictiunea istorica Jurnal din Anul Ciumei, carte publicata în 1722 si considerata de critici cea mai detaliata si bine documentata cronica a epidemiei.
Personajul fictional al lui Defoe este martorul evolutiei devastatoare a bolii, dar si cel care asculta povestile terifiante ale supravietuitorilor pe care îi întâlneste în cale.
„În Jurnal din Anul Ciumei, Londra este asemenea unei fiinte sfâsiate de suferinta."
(Peter Ackroyd)
„O iscusita opera de arta, un aplomb al imaginatiei.
(Anthony Burgess)
