Lumea a ramas astazi fara mistere; gandirea rationalista are pretentia ca a inteles totul, ca a elucidat totul; stiinta face eforturi de a ne oferi o perspectiva pozitivista si logica despre toate lucrurile si isi extinde determinismul fatal pana spre lumea morala. Nu stim daca deductiile imperative ale ratiunii stiintifice vor reusi sa constientizeze intr-o zi prezenta divina, care a starnit odinioara atatea discutii si pe care nu am reusit niciodata sa o impacam cu sentimentul nu mai putin imperativ al libertatii umane. In orice caz, astazi intreg universul material este revendicat de catre stiinta, nimeni nemaiindraznind sa se ridice impotriva acestei revendicari. Notiunile de miracol si de supranatural s-au evaporat ca o prejudecata uitata de timp. Dar lucrurile nu au stat intotdeauna astfel; aceasta perspectiva pur rationala nu a aparut decat in vremea grecilor si nu s-a generalizat decat la popoarele europene, in special in secolul al XVIII-lea. La inceputurile civilizatiei, orice cunoastere imbraca o forma religioasa si mistica, deopotriva. Orice actiune era atribuita zeilor, identificati cu "astrele", cu marile fenomene celeste si terestre, cu toate fortele naturii. Nimeni, pe vremea aceea, nu ar fi indraznit sa infaptuiasca o opera politica, militara, medicala, industriala, fara sa recurga la formule sacre, destinate sa induplece bunavointa puterilor misterioase care guvernau universul.
*
"Alchimia pretindea ca-i imbogateste pe adeptii ei, procurandu-le aur si argint, dar ii si vindeca de boli, prin tot felul de preparate cu aspect de panaceu; in sfarsit, alchimia mai avea menirea de a le procura adeptilor fericirea perfecta, identificandu-i cu sufletul lumii si cu spiritul universal. Istoria alchimiei este cat se poate de obscura. Este o stiinta aparent fara radacini, care se manifesta aproape imediat, odata cu prabusirea Imperiului Roman, si care se dezvolta pe intreaga perioada a Evului Mediu, in mijlocul misterelor si simbolurilor, fara a iesi din starea de doctrina oculta si persecutata. Savantii si filosofii care practicau alchimia erau confundati cu nebunii, cu sarlatanii si, uneori, chiar cu sceleratii. Insa aceasta istorie a alchimiei merita a fi abordata prin metodele criticii moderne. Voi incerca sa patrund misterul originilor alchimiei si sa demonstrez prin ce legaturi se ataseaza ea deopotriva de procedeele industriale ale anticilor egipteni, cat si de teoriile speculative ale filosofilor greci, dar si de reveriile misticilor din Scoala din Alexandria, sau de gnostici."
Marcellin Berthelot
CUPRINS
Introducere 8
PARTEA I
IZVOARELE ALCHIMIEI 13
Cap. I Diviziunile cartii 15
Cap. II Originile mistice ale alchimiei 16
Cap. III Izvoarele egiptene, chaldeene, evreiesti si gnostice ale alchimiei 29
I. Izvoarele egiptene ale alchimiei 29
II. Izvoarele babiloniene si chaldeene ale alchimiei 49
III. Izvoarele iudaice ale alchimiei 61
IV. Izvoarele gnostice ale alchimiei 64
Cap. IV Marturiile istorice 74
PARTEA A DOUA
ALCHIMISTII 87
Cap. I Alchimistii ecumenici 89
Cap. II Alchimistii mitici 94
I.Hermes 94
II. Agathodaimon 97
III. Isis 99
IV. Regii si imparatii alchimisti 100
Cap. III Alchimistii pseudonimi 101
I. Scurta trecere in revista 101
II. Filosofii greci presupusi alchimisti 102
III. Democrit 105
IV. Ostanes si chaldeenii 120
V. Alchimistii egipteni 124
VI. Alchimistii evrei 127
Cap. IV Alchimistii greci propriu zisi 132
I. Scurta trecere in revista 132
II. Zosima 133
III. Africanus 142
IV. Sinesius 143
V. Olimpiodor 147
VI. Sfarsitul culturii elenistice in Egipt si distrugerea laboratoarelor alchimice 151
VII. Stephanus din Alexandria 154
VIII. Poetii alchimici 156
IX. Comentatorii 157
X. Transmiterea alchimiei arabilor si occidentalilor 160
PARTEA A TREIA
FAPTELE 165
Cap. I Metalele la egipteni 167
I. Introducere 167
II. Aurul 169
III. Argintul 169
IV. Electrumul sau asemul 170
V. Safirul sau chesbetul 174
VI. Smaraldul sau mafekul. 176
VII. Bronzul si cuprul. 180
VIII. Fierul 182
IX. Plumbul 184
X. Cositorul 184
XI. Mercurul 184
XII. Alte substante asemanatoare metalelor 187
XIII. Lista alchimica a metalelor si a derivatelor acestora 187
XIV. Laboratoarele 190
Cap. II Colorarea metalelor 193
PARTEA A PATRA
TEORIILE 203
Cap. I Teoriile grecilor 205
I. Introducere 205
II. Primii filosofi naturalisti. 208
III. Platonicienii si dialogul Timaios 221
V. Alchimistii greci 228
Cap.II Teoriile alchimistilor si teoriile moderne 237
I. Mercurul filosofilor 237
II. Originea si amploarea ideilor alchimice 241
III. Corpurile simple actuale 244
IV. Unitatea materiei. Multiplii hidrogenului si elementele polimere 246
V. Elementele izomere si polimere 251
VI. Familiile naturale ale elementelor 255
VII. Seriile periodice 258
VIII. Materia primordiala unica si multiforma 270
IX. Materia masurabila si fluidul denumit eter 274
