Anii ’20 ai secolului trecut au transformat radical fizica si cunoasterea in genere odata cu aparitia mecanicii cuantice.

Concepte fundamentale, cu care stiinta si filozofia se obisnuisera de veacuri, au fost fie abandonate, fie redefinite gratie curajului intelectual al unui grup de tineri fizicieni (Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Erwin Schrodinger, Paul Dirac) dominat de figura lui Niels Bohr.

Partea si intregul nu e o simpla carte de memorii in care se aude numai vocea autorului. Ajuns la senectute, Werner Heisenberg foloseste arta dialogului pentru a-si povesti devenirea spirituala: convorbirile cu marii sai contemporani sunt substanta cartii.

Savant, ganditor, iubitor al muzicii si al naturii, Heisenberg se afla in cautarea permanenta a plenitudinii, a ceea ce numeste „marile conexiuni“ care pot face lumea inteligibila, dar mecanismul infernal al istoriei lasa omului un spatiu de actiune prea ingust. Heisenberg explica dureroasele alegeri pe care a trebuit sa le faca sub presiunea regimului nazist si reconstituie un timp in care stiinta si constiinta au fost atat de greu de impacat.

„Stiinta e facuta de oameni. Acest fapt evident in sine ajunge lesne sa fie dat uitarii si, readucandu-l in memorie, ar putea contribui la micsorarea prapastiei deseori invocate dintre cele doua culturi, cea umanist-artistica si cea tehnico-stiintifica. Cartea de fata prezinta dezvoltarea fizicii atomice in ultimii cincizeci de ani, asa cum a trait-o autorul.“ (Werner Heisenberg)