Cine cade prizonier la japonezi are noroc daca moare repede. Executia sumara e preferabila lagarului, stiuta fiind ?nclinatia nipona spre suplicii. C?nd ?nsa recolta ?nseamna un lot de ofiteri si soldati englezi, lucrurile se schimba. Iar daca seful captura?ilor sta bine la capitolul fanatism, virajul e savuros. Colonelul Nicholson primeste simultan mai multe misiuni: sa construiasca un pod peste r?ul Kwai, sa-l suporte pe colonelul Saito, comandantul lagarului, si sa-si convinga subalternii ca, la o adica, ?ndeplinirea ordinelor (chiar rostite de dusman) tine de onoare, nicidecum de spectrul tradarii. De aici ?ncolo, lucrurile s?nt limpezi pentru Nicholson.

Ca sa lege Thailanda de Birmania, el nu mobilizeaza doar resturile unei armate ?nfr?nte, ci si doua expresii iubite ?n Albion: stiff upper lip si esprit de corps. Cu sprijinul lor, colonelul englez (interpretat excep?ional de Alec Guinness ?n filmul realizat dupa romanul lui Boulle) ?si consuma drama si are grija sa se ascunda ?n spatele principiilor ori de c?te ori i se spune ca binele pe care crede ca-l livreaza e de fapt rau ?n toata legea. Iar cine-l compara pe colonelul Nicholson cu majordomul Stevens din Ramasitele zilei de Ishiguro nu face dec?t sa puna alaturi doua feluri de orbire.