„Publicata in 1921, la finele Marelui Razboi, cartea canadiencei Ethel Greening Pantazzi este un minunat amestec de istorii si istorie.

Volumul debuteaza luminos, intr-o Romanie necontaminata de smogul revolutiei industriale si unde, cum marturisea autoarea, te puteai usor transporta in secolul al XV-lea.

Luminile unui trai confortabil si indestulat se sting parca simbolic in seara intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial, in vara anului 1916.

Semnalul de alarma ce anunta un raid aerian chiar in acea noapte de 14/27 august si intunericul ce acopera Capitala deschid o perioada intensa in viata familiei Pantazzi.

Urmeaza retragerea si rezistenta in supraaglomerata si deznadajduita capitala moldava, cu privatiuni materiale si spectrul foametei si frigului.

Evadarea spre aparent mai linistita Odessa aduce cu sine doar o noapte si mai adanca. Victoria bolsevicilor, in toamna anului 1917, a schimbat total viata linistitei colonii romanesti din Odessa, iar arestarea sotului autoarei, alaturi de alti reprezentanti ai protipendadei romanesti, a prilejuit si momentul de eroism al canadiencei, dupa intalnirea cu un curajos compatriot, celebrul colonel Boyle.

Insa dincolo de toate acestea, cartea lui Ethel Greening Pantazzi ramane o istorie frumoasa despre romani in vremea in care luminoasa Belle Epoque facea loc intunecatului Grande Guerre.“

(Constantin Aedeleanu)

Fragment:

18 aprilie 1918

Viceconsulul britanic din Teodosia (un negustor grec), informat ca Boyle era cu prizonierii, l-a ajutat sa puna la cale evadarea. Intr-o dupa-amiaza a trimis un mesager sa-l cheme pe acesta la biroul lui; colonelul, care pana atunci nu-si parasise grupul nici macar pentru un ceas, intelegand gravitatea mesajului, a pornit pe data spre oras.

Sfatuindu-i pe prizonieri sa se pregateasca pentru o plecare rapida si care sa nu starneasca suspiciunile paznicilor, i-a lasat pe toti intr-o stare de mare agitatie.

Au trecut cateva ore, s-a lasat seara si el inca nu se intorsese. Deodata s-a auzit un zgomot de pasi. Un detasament de 20 de barbati bine inarmati a intrat in curte, luandu-i pe chinezi pe nepregatite si capturandu-i rapid.

Colonelul Boyle era unul dintre nou-sositi; imediat le-a comandat prizonierilor sa se alinieze in grupuri de cate patru si sa ajunga in pas alergator in port, unde un vas era pregatit sa-i duca pe mare.

Nu trebuia pierdut nici un moment, caci marinarii bolsevici hotarasera sa-i lichideze in acea noapte.