Comentariile lui Ohso asupra celor mai importante parabole din Evanghelie.

21 august 1974, Conferinta tinuta la Aula Gautama Buddha din Pune, India

Primul aforism:

Discipolii i-au spus lui Iisus:

?Spune-ne cum arata ?mparatia lui Dumnezeu?.

El le-a raspuns: ??mparatia lui Dumnezeu este ca o sam?nta de mustar. Aceasta este mai mica dec?t toate celelalte seminte, dar atunci c?nd cade pe pam?nt fertil, din ea se naste cel mai mare copac, ?n care ?si fac adapost toate pasarile cerului?.

Relatiile interumane s-au schimbat foarte mult de-a lungul istoriei, dar din pacate s-au schimbat ?n rau. Ele au devenit din ce ?n ce mai superficiale, pe toate nivelele: la ora actuala, sotia nu mai este sotie, ci iubita; sotul nu mai este sot, ci prieten. O prietenie nu este ceva rau, dar nu poate fi extrem de profunda. Casnicia reprezinta o relatie cu adevarat profunda, un angajament. Cine nu face un astfel de legam?nt, ram?ne pe un nivel superficial. El nu va putea face niciodata marele salt. Va continua sa pluteasca la suprafata, dar marile ad?ncimi ?i vor ram?ne necunoscute.

Desigur, scufundarea la mare ad?ncime este periculoasa. Este normal sa fie asa, caci la suprafata omul este foarte eficient. El lucreaza ca un robot, fara sa fie constient. Cu c?t patrunzi ?nsa la o ad?ncime mai mare, cu at?t mai lucid trebuie sa devii, caci moartea este posibila la fiecare pas. Teama de profunzime a atras dupa sine o anumita superficialitate ?n toate relatiile interumane. Acestea au devenit juvenile.

Sa ai un prieten sau o prietena, un iubit sau o iubita, poate fi ceva amuzant, dar nu ?ti va deschide niciodata poarta catre ad?ncimile fiintei. Poti avea relatii sexuale cu o prietena, dar iubirea nu va putea creste pe acest sol. Ea are nevoie de radacini ad?nci. Sexualitatea este posibila la suprafata, dar nu reprezinta altceva dec?t o activitate biologica, animalica. Ea poate fi frumoasa, dar numai daca face parte integranta din iubire. ?n caz contrar, devine cel mai ur?t lucru din lume. Spun ?cel mai ur?t? pentru ca ea nu presupune o comuniune, ci doar o atingere reciproca, urmata de o separare. Corpurile se ?nt?lnesc, dar nu si sufletele. Aceasta este drama marii majoritati a relatiilor de cuplu.

Dar cea mai sublima relatie interumana este cea dintre maestru si discipol; din pacate, acest tip de relatii a disparut aproape cu desav?rsire. Nu ?l veti putea ?ntelege niciodata pe Iisus daca nu veti realiza dimensiunea relatiei care exista ?ntre un maestru si discipolii sai. ?n zilele noastre, acest tip de relatii a disparut complet. De bine de rau, sotia a fost ?nlocuita de prietena, sotul de prieten, dar relatia maestru-discipol a disparut cu desav?rsire. Si acestei relatii i s-a gasit un substitut, dar el reprezinta exact opusul celei autentice: relatia dintre un psihiatru si pacientul sau.

?n mod natural, ?ntre psihiatru si pacient nu poate exista dec?t o relatie nesanatoasa, patologica ? ?ntruc?t pacientul nu vine la medic ?n cautarea adevarului, adica a adevaratei stari de sanatate? Cuv?ntul ?sanatate? este foarte semnificativ: el ?nseamna totalitate, sfintenie, vindecare profunda la nivelul sinelui. Un pacient nu asteapta asa ceva de la medicul sau, caci atunci nu ar mai fi un pacient, ci un discipol. Pacientul vine la doctor doar pentru a scapa de o boala; atitudinea sa este complet negativa. El vine doar pentru a fi fortat sa redevina normal, pentru a putea functiona din nou ?n mediul social.

Ceva s-a defectat ?n el, iar psihiatrul ?si propune sa repare mecanismul defect, pentru ca individul sa poata functiona din nou ?n societate. Din pacate, societatea ?nsasi este bolnava.

Ceea ce voi numiti om ?normal? nu este altceva dec?t o patologie normala sau o nebunie normala. Omul ?normal? este si el nebun, dar nebunia sa este controlata, se desfasoara ?ntre anumite limite acceptate din punct de vedere cultural. Daca omul depaseste aceste limite, el este etichetat drept nebun. Cea care ?l eticheteaza este societatea, care nu este cu nimic mai sanatoasa dec?t el. Asa au aparut psihiatrii, pentru a-i ajuta pe acesti oameni sa revina ?n societate, sa se reintegreze ?n marea masa.

Un psihiatru nu va putea fi niciodata un maestru, caci nu este nici el sanatos. La fel, un pacient nu va putea fi niciodata un discipol, caci nu vine sa ?nvete ceva. El se simte tulburat si doreste sa scape de aceasta stare. Nu aspira catre adevarata stare de sanatate, ci doar catre o reparatie. Psihiatrii occidentali pretind ca sunt maestri, dar nu sunt.

Mai devreme sau mai t?rziu, la fel vor pretinde si psihiatrii din Orient. Ei nu vor putea fi ?nsa niciodata maestri, caci sunt ei ?nsisi bolnavi. Tot ce pot face este sa ?i ajute pe ceilalti sa se adapteze, ceea ce nu este un lucru rau. Uneori, un om bolnav ?si poate ajuta un coleg de suferinta ? p?na la un punct. El nu-l va putea ghida ?nsa niciodata catre starea de totalitate. Un nebun nu va putea ajuta niciodata un alt nebun sa scape de nebunie.