Cum ni se infatiseaza studiul lui Simion Florea Marian la mai bine de o suta de ani de la prima aparitie?
Fara indoiala ca are valoarea unei lucrari de referinta, a unei lucrari clasice, care a propus o imagine rotunda, am putea zice completa, a sarbatorilor si obiceiurilor pe care le-a cercetat, a lumii patriarhale care le practica.
O lume care traia fara crti de astronomie, fara termometre, fara calendare tiparite, o lume care se conducea dupa o straveche stiinta dobadita prin obsevarea naturii, a vietii.
O stiinta care, spune etnograful, ii era suficienta: „Atata-i trebuie, mai mult nimic!”
Iordan Datcu
In programul ucigas de distrugere a traditiilor, a memoriei romanilor, sarbatorile au fost permanent vizate, din stravechime, se celebreaza.
Iata dde ce in procesul de recuperare a spiritualitatii si civilizatiei noastre traditionale un rost adanc dobandeste si reeditarea acelor lucrari fundamentale care le-au surparins in deplinatatea manifestarilor lor. Lucrarea lui Simeon Florea marian este una dintre acestea.
Iordan Datcu
Pentru lamurirea cititorilor, tinem sa precizam ca Simeon Florea Marian nu a reusit din pacate, sa incheie prezentarea etnologica a tuturor sarbatorilor pagane si crestine de peste an, ci doar a celor de iarna (incepand cu Anul Nou) si de primavara (pana la Inaltare).
Mai departe, ele au fost cercetate si infatisate de Tudor Pamfile, in volumele: sarbatorile de vara, 1910; Sarbatorile de toamna, 1914 si Carciunul, 1914.
Asa incat, studiile celor doi mari etnologi nu numai ca nu se suprapun, ci se intregesc, intr-o serie fundamentala pentru cunoasterea spiritualitatii nationale.
I.Oprisan