Psihanaliza, o terapie scurta?
Psihoterapia inventata de Freud, ale carei ?nceputuri sovaielnice si dificile (metoda cathartica) ne sunt aduse la cunostinta de acest volum, a fost, este si va ram?ne, probabil, un demers controversat si contestat chiar. ?n prima perioada de existenta si expansiune internationala a psihanalizei, pe care doctrinar o putem ?ncadra ?ntre 1895 data publicarii "Studiilor despre isterie", si 1920, anul care marcheaza trecerea la a doua teorie despre psihic si instincte, schitata ?n eseul "Dincolo de principiul placerii", i s-a reprosat psihanalizei daca nu "pansexualismul", cel putin o exagerare a importantei sexualitatii pentru viata psihica normala si patologica.
La "desexualizarea" inconstientului inaugurata de Adler si Jung, discipoli disidenti, adera ?nsusi Freud din momentul ?n care admite alaturi de Eros sau instinctul vietii un al doilea instinct fundamental "Thanatos" sau instinctul mortii. ?n aceeasi perioada, Freud initiaza o a doua remaniere importanta a conceptiei sale, renunt?nd la identificarea dintre inconstient, continutul secret al psihicului pe care l-a descoperit si refulat, asimilat istoriei infantile a libidoului. Inconstiente sunt acum si anumite dimensiuni ale Eului, precum si mare parte din Supraeu, "cugetul" nostru care ne spune, dincolo de reflexie, ce se cuvine si ce nu se cuvine sa facem si sa spunem. Astazi, c?nd ?n psihanaliza occidentala domneste pluralismul, viziunile nonsexuale asupra inconstientului fiind ?n mod clar precumpanitoare, criticii psihanalizei, ?n masura ?n care sunt dispusi sa perceapa realitatea, si-au pierdut vechiul obiect al contestarilor.
Noul obiect al criticii nu mai tine de viziunea antropologica a psihanalizei, ci este exclusiv pragmatic: ca psihoterapie, psihanaliza dureaza prea mult "c?tiva ani buni" si costa pe masura. De ce sa investesti at?tia bani si at?ta timp c?nd terapiile scurte ?ti asigura aceleasi efecte (disparitia simptomelor) ?ntr-un timp scurt (eventual c?teva sedinte) si cu bani mult mai putini.
Cei care combat psihanaliza ?n acest mod nu stiu sau au uitat ca la ?nceput psihanaliza a fost si ea o terapie scurta. Cazurile din "Studii despre isterie" din prezentul volum ilustraza acest fapt. Primul dintre ele, cel al doamnei Emmy von. N. a durat sapte saptam?ni ?n primul an, adica mai putin de doua luni, iar ?n al doilea, dupa recidiva, opt saptam?ni. Cazul miss Lucy R. nu a durat mai mult de noua saptam?ni. Pentru Katharina, al treilea caz, a fost suficienta o singura "sedinta" pentru a demonta simptomul. Am folosit cuv?ntul sedinta ?ntre ghilimele pentru ca ?nt?lnirea ?ntre Freud si Katharina a fost ?nt?mplatoare, ?n afara oricarui cadru terapeutic. Iar de domnisoara Elisabeth v. R., Freud s-a ocupat o perioada neprecizata, dar nu mai mult de un an, ceea ce, ?n raport cu psihanaliza actuala, reprezinta o perioada scurta.
Cum rezultatele metodei cathartice erau pozitive ? Freud vorbeste despre vindecare sau cel putin ameliorare ?, ne putem ?ntreba pe buna dreptate: de ce a fost abandonata si ?nlocuita cu metoda psihanalitica propriu-zisa, a carei aplicare necesita infinit mai mult timp si efort financiar ? Raspunsul ni-l da chiar Freud pe parcursul studiilor dedicate tratarii isteriei prin metoda cathartica. Ca metoda care viza simptomul si ?ndepartarea sa prin retrairea afectului blocat, nedescarcat am constatat spre surprinderea noastra cea mai mare, ca diferitele simptome isterice dispareau imediat si definitiv daca se reusea trezirea deplina a amintirii despre procesul declansator, trezindu-se astfel si afectul ?nsotitor, si daca bolnavul descria c?t mai amanuntit procesul si traducea prin cuvinte afectul" (p. 791), declara entuziasmat ?ntemeietorul psihanalizei, metoda cathartica era pusa adesea ?n fata recidivelor.
Pe parcursul descrierii cazului domnisoarei Lucy R., nemultumirea lui Freud cu privire la rezultatele terapiei depaseste concretul situatiei si atinge un principiu de larga valabilitate: "Nu eram satisfacut de rezultatul terapiei mele. Aici se ?nt?mplase deci un lucru care se imputa totdeauna unei terapii exclusiv simptomatice, facusem sa dispara un simptom numai pentru ca un altul sa poata ocupa locul gol" (p. 165). Iata asadar unul dintre motivele esentiale pentru care din metoda cathartica s-a dezvoltat psihanaliza, care nu mai este orientata simptomal, ci cauzal spre structura personalitatii ?n ansamblul ei. Dar pentru a modifica aceasta structura este nevoie de mult mai mult timp dec?t pentru a ?ndeparta un simptom..
Psihanaliza s-a transformat dintr-o terapie scurta ?ntr-una lunga din motive de eficienta. Actualele terapii scurte, orientate simptomal ca si psihanaliza la ?nceputurile ei, vor trebui sa parcurga acelasi drum, daca vor tine seama de cerinta eficientei durabile. Pentru a dainui, asemeni psihanalizei, terapiile scurte vor trebui sa devina din ce ?n ce mai lungi
Prezentul volum contine, ?n afara celebrelor "Studii despre isterie", carte considerata actul de nastere al psihanalizei, publicate acum pentru prima data ?n limba rom?na, mai multe scrieri semnificative din perioada premergatoare. Cititorul interesat de psihanaliza poate urmari, citind "Un caz de vindecare hipnotica" sau articolul dedicat lui Charcot, modul ?n care primele experiente psihoterapeutice ale lui Freud legate de hipnoza si sugestia hipnotica au pregatit dezvoltarile ulterioare. Acestora li se alatura studii ulterioare lui 1895, pe deplin psihanalitice, cum ar fi "Despre mecanismul psihic al uitarii" si "Despre amintiri-ecran"..
1 ianuarie 2005.
Vasile Dem. Zamfirescu
