In zorii intunecati ai zilei de 3 martie 1949, intreaga aristocratie transilvaneana a fost luata pe sus din paturi si incarcata in camioane. In aceeasi zi, Partidul Muncitoresc Roman anunta cu mare satisfactie deportarea tuturor marilor mosieri si confiscarea averilor acestora.

Pentru victoria definitiva a comunismului se impunea distrugerea ultimilor dusmani de clasa.

Sub teroarea regimului lui Gheorghiu-Dej si mai tarziu al lui Ceausescu, aristocratii au fost nevoiti sa duca o viata dubla: in timpul zilei lucrau in cariere de piatra, in combinate siderurgice si in ateliere de tamplarie; seara se adunau in secret pentru a perpetua ritualurile unei lumi apuse.

Pentru a se documenta asupra acestui episod prea putin cunoscut din istoria recenta, Jaap Scholten a calatorit mult in Romania si Ungaria, in cautarea putinilor aristocrati ramasi in viata, martori ai evenimentelor din noaptea de 3 martie 1949.

A vorbit cu oameni care au supravietuit gulagului romanesc si s-a intalnit cu membrii tinerei generatii, descendenti ai acestor distinsi nobili, pentru a discuta cu ei despre situatia retrocedarii proprietatilor lor si despre viitor. Cum se poate reconstrui ceva intr-o tara confruntata cu realitatea unui vid moral?