Aceasta carte monumentala va bulversa in totalitate orizontul de asteptare al cititorului. Romanul Vietile paralele debuteaza la 28 iunie 1883 si se incheie la 15 iunie 1889. Doua date inregistrate in memoria colectiva, care consolideaza si, deopotriva, submineaza mitul Poetului national.
 
Florina Ilis reconstituie, intr-un roman-document care sfideaza legile timpului, mai mult de 150 de ani din existenta lui Mihai Eminescu – antuma si postuma –, din secolul al XIX-lea pina in prezent, asa cum a fost ea traita, consemnata, idealizata, maculata, imaginata. Viata, boala si moartea poetului continua sa fie subiecte actuale de dispute, de intrebari fara raspuns, de teorii ale conspiratiei.

Poetul a fost un geniu? A iubit? A fost nebun? A existat Marea conspiratie? A fost asasinat? Etc. etc.

Intr-un efort dramatic de a se apropia de adevar, Florina Ilis recurge la nenumarate documente autentice, foi medicale de observatie, surse apocrife, jurnale, legende urbane, marturii ale contemporanilor, corespondenta, manuscrise, dosare si note informative ale Sigurantei si ale Securitatii, dezbateri aprinse in reviste de cultura, cotidiene si bloguri, dar si la jocul subtil al imaginatiei.

Un geniu poetic precum Eminescu, ale carui „vieti paralele”, pe cit de reale istoric, pe atit de metafizic visate, se confunda cu insasi Romania moderna, avea nevoie de o viziune pe masura, capabila sa viseze, dincolo de epoci, ca intr-o me-tempsihoza nationala, documentele de arhiva ale unei „politii politice” fara virsta.

La sapte ani de la aparitia bestsellerului Cruciada copiilor, noul roman al Florinei Ilis va lua prin surprindere nu doar lumea romanului romanesc contemporan, ci si teoria si istoria literaturii.