In toamna anului 1930, la numai cateva luni dupa incheierea seminarului despre analiza viselor, Jung propune auditoriului sau studierea ''imaginilor inconstiente'' ale frumoasei si talentatei Christiana Morgan, procedeu cunoscut sub numele de imaginatie activa.

Prelegerile urmaresc dezvoltarea functiei transcendente din vise si viziuni, formarea imaginilor, plastice, mustind de energie, inlantuirea acestora dezvaluind unirea perechilor de contrarii si, deci, parcursul procesului de individuatie.

Notele de seminar, care au circulat mult timp intr-un cerc restrans, ne permit sa patrundem in aceasta fascinanta lume a inconstientului colectiv, unde pentru orice sus exista un jos si unde orice exagerare din viata diurna se reflecta, ca intr-o oglinda rasturnata, aratandu-si reversul.

Se creaza, astfel, o punte cu rol vindecator intre constiinta scaldata in lumina si partea adesea uitata in umbra a psihicului uman.

Circumambuland materialul inconstient al pacientei sale, Jung face apel la mitologie, religie, arta, literatura, reusind, si de aceasta data, sa ofere cititorului adevarate nestemate ale eruditiei sale remarcabile.

Carl Gustav Jung (1875-1961), psihiatru elvetian, este fondatorul psihologiei analitice si initiatorul conceptelor de anima, animus, umbra, inconstient colectiv.

Operele complete i-au fost traduse integral la Editura Trei, unde i-au mai aparut si insolita Carte Rosie, respectiv Corespondenta lui cu S. Freud.

"Adesea, atunci cand o viziune are tendinta de a ramane statica, daca te concentrezi asupra ei, incepe sa se miste sau sa vorbeasca.

Ea ar putea ramane tacuta si muta, dar, daca te concentrezi suficient, imaginea incepe sa vorbeasca.

Cu cat te concentrezi mai mult asupra acelei energii creatoare, imaginea, cu atat mai mult o insufletesti cu viata reala."

- C. G. Jung