Mereu aceeasi nea si mereu acelasi neica
Herta M?ller, aceasta autoare at?t de neobisnuita, ofera ?n episoadele biografice care-i alcatuiesc cartea o privire foarte personala asupra scrisului ei, a cautarii obstinate a cuv?ntului adevarat, dar si asupra epocii.
Cartea e, asadar, deopotriva autoportretul autoarei, permit?nd cititorului urmarirea unui drum care duce din micul sat banatean, la literatura si la literatura universala, precum si o discutie despre politica si violenta Puterii ? portretul unei epoci pline de imperative nedrepte si obtuze, creionata precis si necrutator.
Cu simtul demnitatii personale si cu o morala a lucrurilor simple ? a ceea ce nu trebuie facut cu nici un pret -, autoarea nu putea sa nu ajunga ?n vizorul Securitatii.
Climatul de suspiciune si frica din acel timp e revelator pentru multi dintre noi, fie ca am trait epoca sau nu ? fiindca, scriind despre sine si despre germanii din Rom?nia, Herta M?ller scrie implicit despre noi toti cei de-aici. - Fireste, ?literatura nu poate schimba toate astea? ? spune autoarea.
?Dar poate inventa prin limba un adevar ? fie asta si dupa ?, care sa ne arate ce se-nt?mpla ?n noi si ?n jurul nostru atunci c?nd valorile deraiaza.
Literatura ?i vorbeste fiecarui om ?n parte ? ea este proprietate privata care-ti ram?ne ?n cap... Nimic altceva care sa ne vorbeasca tot at?t de staruitor ca o carte. si care sa nu ne ceara nimic ?n schimb, ?n afara de-a g?ndi si a simti."
Alte consideratii despre scris si singuratatea scrisului, despre autori ce-i sunt aproape Hertei M?ller, prieteni sau contemporani ? Oskar Pastior, Canetti, M. Blecher, Cioran (prins ?ntr-un patrunzator portret) ? ori despre Maria Tanase si c?ntecele ei, ?ntregesc acest volum important, dovedind totodata participarea empatica, sensibilitatea autoarei pentru limba si cultura rom?na.