Nasterea unei mame. Cum te schimba pentru totdeauna experienta maternitatiiCe anume declanseaza atitudinea specifica maternitatii? Cum este posibil ca aceasta sa fie unica, proprie fiecarei femei in parte, si totusi impartasita de toate mamele?
Intr-un fel, mama trebuie sa se nasca din punct de vedere psihologic in aceeasi masura in care bebelusul ei trebuie sa vina pe lume fizic.
Femeia da nastere, in propria sa minte nu unei fiinte noi, ci unei noi identitati: ea capata sentimentul de a fi mama. Cum apare aceasta noua identitate in fiecare femeie si cum anume se simte acest proces?
Ia nastere odata cu momentul in care bebelusul scoate primul tipat? Acest volum trateaza experienta interioara, adesea personala, de a deveni mama, aratand cum venirea pe lume a unei mame nu survine intr-un singur moment dramatic, definitoriu, ci iese la iveala treptat, din efortul cumulat din numeroase luni care preceda si urmeaza nasterea propriu-zisa copilului.
Daniel N. Stern a fost profesor de psihologie la Universitatea din Geneva si a predat psihiatria la Universitatea Cornell.
Este expert in dezvoltarea copilului si a realizat timp de 30 de ani numeroase studii despre relatia mama-copil. Dintre cartile sale, la Editura Trei au aparut Jurnalul unui bebelus. Nadia Bruschweiller-Stern este specializata in psihiatrie pediatrica si psihoterapie pentru copii si adolescenti.
Proaspetele mamici sunt adesea deprimate pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pe masura ce se adapteaza noii vieti alaturi de un bebelus.
Exista si mame care se confrunta cu tendinte depresive intreaga viata, acestea nedisparand odata cu venirea pe lume a bebelusului. In astfel de situatii, se poate intampla ca mama, fara a realiza acest lucru, sa se foloseasca de bebelus pentru a se mentine plina de viata si implicata in propria sa existenta: pe scurt, este posibil ca bebelusul sa actioneze precum un antidepresiv. - Daniel N. Stern
In timp ce unele mame isi fac griji ca bebelusul care urmeaza sa vina pe lume le va distruge convietuirea de pana atunci cu sotii lor, altele se concentreaza in mod special asupra modului in care cred ele ca vor reactiona sotii lor, avand un nou-nascut in casa. Unele s-ar putea astepta ca sotii sa le accepte copilul fara oprelisti.
Pentru o astfel de mama, poate fi descumpanitor, ca sa nu spunem mai mult, sa constate ca sotul nu doar ca nu imbratiseaza venirea bebelusului, ba mai este si gelos pe acesta, simtind ca nevoile lui nu mai sunt satisfacute si ca a pierdut atentia sotiei. Acest lucru duce adesea la un sindrom in care sotul devine „al doilea copil". - Daniel N. Stern