?Ca orizont concret, Antimul era ?n fond un asezam?nt monastic: ceilalti, ?laicii? veniti mai t?rziu, se regaseau ?n cuprinsul si ?n ritmul sau, unde erau cotidian si foarte firesc primiti.

Totul ?n normalitatea traditiei unanime a Rasaritului, care nu ridica ?ngradiri ?ntre mireni si monahi atunci c?nd, porniti ?ntru aceeasi cautare, se descopera la aceeasi distanta de Infinitul viu.

"Exceptia? situatiei de la Antim consta, poate, ?n calitatea acelei experiente, vadind un soi de armonie prestabilita ?ntre latura sa monastica si latura laic-intelectuala.? (Andr? Scrima