Iepurii nu mor. Pentru copiii sovietici care au crescut mari
„…romanul raspîndeste o lumina puternica: stralucirea unei scriituri formidabil întocmite si pline de finete. (…) Maniera sa de a restitui propaganda stalinista, repetata cu insistenta atît în scolile moldovenesti, cît si în cele românesti, nu este deloc dogmatica: ea reliefeaza mai degraba poezia absurdului.” Le Monde / CATHERINE SIMON
„Nu este jurnalul unui batrîn nebun, ci o carte de actualitate a unui copil considerat naiv, asemenea unui primitiv prost educat sau unui iepuras uimit. (…) Acest roman colorat, care suprapune visul si realitatea, este o critica în acte, vesela si radicala, a dogmelor comunismului, care arunca în aer limbajul de lemn al sloganelor prin splendoarea stilului.”
Le Canard Enchainé / DAVID FONTAINE
„O bijuterie literara ne-a venit din Moldova, primul roman al unui soi de geniu polivalent. (…) Aceasta opera multiforma – poetica, romanesca, dramatica – marturiseste o copilarie sovietica într-un univers vast, dar înfundat: cuvintele par sa nu aiba nici un sens, nimic nu leaga oamenii între ei decît neîncrederea.”
Le Figaro / ASTRID DE LARMINAT
„OZN literar, pepita romanesca, aceasta opera cu tenta autobiografica ne povesteste despre viata unui baietas de 9 ani, în Moldova sovietica, în anii ce au precedat prabusirea Uniunii Sovietice. O povestire despre inocenta, confuzie, credinta în Lenin, presarata cu un panteism vesel, cu bucati de poezie pura.”
Le Vie / MARIE CHAUDEY
„Bastovoi îsi deplînge amintirile si dezvolta atitudinea lui critica: el descrie comunismul statului vazut prin ochii unui copil. Propaganda nu mai rezista. Ea este adevarata boala infantila a socialismului. (…) Ciudatenia socanta a paginilor lui Bastovoi tine de tabloul acestor vieti consumate cu îngurgitarea de slogane. Oamenii mari sînt puerili, iar copiii, fiinte ce ar fi avut sansa sa devina poeti daca nu ar fi fost victimele scolii.
Odata ajunsi pe mîna profesorilor, scolarii sînt sortiti acestui destin de a deveni demni de Lenin si de cravata rosie. Propaganda este astfel cu atît mai urîta, cu cît ea infecteaza suflete pure. Nu este permis sa fie abuzati copiii. Adultii sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Bastovoi a preferat societatii lor chemarea Cerului.”
Le Point / SYLVAIN TESSON (laureat al premiului Goncourt pentru literatura)