Prefer oamenilor cartile: sunt deja scrise, le deschizi, le ?nchizi dupa voie. O fiinta omeneasca nu stii niciodata de unde s-o apuci, nu poti s-o r?nduiesti sau s-o deplasezi dupa cum ti-e cheful.
-- Pascal Bruckner
?n marea-i bunatate si, ?ndeosebi, cu marea-i clarviziune, Presedintele unui stat situat ?undeva ?ntre Elvetia, Franta, Germania, Asia si Africa" ia o hotar?re cu uriase urmari pentru viata concetatenilor sai: interzice parintilor ? si celor de o seama cu ei: tutori, educatori, profesori ? sa-si mai bata copiii.
Sugestia pe care o contine romanul lui Pascal Bruckner este ca Timpurile Moderne s-au angajat pe o cale fara ?ntoarcere, ca rationalizarea lumii a produs ravagii definitive: o progresiva si ireversibila derealizare a vietii.
Putem vedea ?n Presedinte ?ncarnarea a doua dintre ideile majore si str?ns ?nrudite ale Timpurilor Moderne, idei ?n care unii vad forta, altii slabiciunea acestora din urma. Mai ?nt?i, ideea ca nu exista natura umana, ca omul este de o nelimitata plasticitate. Pregnanta formula sartriana de acum o jumatate de secol, conform careia existenta precede esenta, nu facea dec?t sa dea o data mai mult corp unui g?nd mijit pe la sf?rsitul Veacului Luminilor: esti ceea ce faci din tine si poti face din tine orice.
-- Radu Toma