Asa cum este în realitate, lumea vie poate fi mai spectaculoasa decât orice plasmuire.

Deschizator de drumuri în zoologie, Konrad Lorenz o demonstreaza cu prisosinta în aceasta carte, ce a avut drept imbold, conform propriei marturisiri, mânia pe care i-au stârnit-o „nenumaratele povestiri cu animale prost scrise si pline de minciuni“.

Daca viclenia vulpii, blândetea porumbelului si alte idei de acest fel se dovedesc doar clisee fara vreun temei faptic, cititorului i se ofera în schimb o perspectiva asupra unui univers uimitor.

În paginile lui Konrad Lorenz traieste o lume populata cu personaje memorabile, precum gâsca Martina, vorbareata cioara Hansl ori stancuta Tsoc.

Deosebirile si asemanarile dintre lumea necuvântatoarelor si lumea oamenilor se vadesc deopotriva de tulburatoare.

Cartea aceasta i-a adus autorului recunoasterea internationala dincolo de granitele comunitatii academice.

„Eu sunt om de stiinta, nu artist.

Asadar nu îmi voi permite nici un fel de libertati si «stilizari».

De altfel cred ca nici nu este nevoie.

Cred ca pentru a-i arata citito¬rului cât de frumos este animalul e de ajuns sa redai faptele, asa cum se-ntâmpla în cazul unei riguroase lucrari stiintifice.

Caci adevarurile naturii organice sunt de o frumusete îmbietoare si coplesitoare, si devin cu atât mai frumoase cu cât îi patrunzi mai adânc detaliile si particularitatile specifice.“

KONRAD LORENZ