La începutul secolului XX, Ryunosuke Akutagawa uimeste lumea artistica japoneza cu imensul sau talent literar, atragându-si titlul de „parintele prozei scurte japoneze moderne“.

Volumul de fata reuneste douazeci de povestiri cu o larga paleta tematica, traduse pentru prima data în limba româna, ce dovedesc geniul lui Akutagawa de a scrie literatura în filigran si de a se pozitiona permanent în vecinatatea bizarului.

Akutagawa, care reuseste sa creeze microcapodopere inspirate din traditii literare diverse, îsi invita cititorul sa paseasca în Japonia medievala, în perioada Restauratiei Meiji, când Orientul întâlneste Occidentul si, nu în ultimul rând, în Japonia contemporana lui.

„Daca s-ar face un sondaj despre cei mai importanti zece scriitori japonezi de la începuturile perioadei moderne (1868) pâna în zilele noastre, Akutagawa s-ar numara, cu siguranta, printre ei.

Sau, daca ar fi sa restrângem lista, cred ca se înscrie printre primii cinci.“ – Haruki Murakami

„Extravaganta si oroarea sunt mereu prezente în opera lui Akutagawa, fara sa-i contamineze stilul, care reuseste sa-si pastreze mereu limpezimea de cristal.“ – Jorge Luis Borges