Roman unic si neconventional, o bijuterie a literaturii clasice universale si o lectura fundamentala, "Cazul tovarasului Tulaev" este construit pornind de la fapte istorice reale (asasinarea lui Serghei Kirov si epurarile care au urmat in URSS in anii 1930), prozatorul intrebuintand insa tehnicile narative de roman noir.
Intr-o noapte de iarna moscovita, tovarasul Tulaev (personaj episodic, desi eponim), inalt oficial al Guvernului, o personalitate de temut a sistemului, care si-a facut de-a lungul carierei nenumarati dusmani, este impuscat in plina strada.
Din acest moment, mecanismul este angrenat, vinovatii sunt nu doar cautati, ci si inventati, iar tentaculele statului politienesc se intind si asupra fidelilor din sistem, si asupra nevinovatilor.
Desi Serge s‑a folosit de limba sa adoptiva, franceza, pentru a scrie, lucrarea constituie o zguduitoare fresca a celebrelor procese de la Moscova si a epurarilor staliniste, depasind, totodata, prin temele abordate, granitele geografice.
Autorul reuseste atat sa redea portretul „marelui conducator” si aparatul birocratic din jurul acestuia, cat si sa ii contureze, intr-o exceptionala fresca literara, pe cei care, curajosi sau lasi, demni sau slabi, inca adorandu-l pe „marele conducator” ori urandu-l si urandu-se, vor fi zdrobiti de anchete, marturisind crime pe care nu le‑au comis.
Abundand de umor negru, de imagini poetice si de sumbre descrieri, aceasta scriere singulara reprezinta totodata o sondare a psihologiei terorii.
„[…] Victor Serge a reprezentat pentru mine un exemplu de contopire a doua calitati contrare: intransigenta morala si intelectuala, pe de o parte, si toleranta, compasiunea, de cealalta.”
OCTAVIO PAZ
„Unul dintre cele mai valoroase romane pe care le-a dat literatura rusa in secolul al XX-lea…”
THE GUARDIAN
„Geniul romanului [Cazul tovarasului Tulaev] este absolut evident, pe masura ce actiunea se intinde de-a lungul Europei anilor 1930, din gulaguri la Kremlin, Paris si Barcelona.”
THE TIMES
„Tulaev e impregnata cu misticism; este o lucrare cu nostalgie cosmica, invocand parca ideea ca Serge recurge la insasi eternitatea universului in incercarea de a ocoli disperarea fara margini care se afla chiar fata lui.”
BOOKFORUM