"Un personaj magnific. Nebun intru Christos. Tulburator prin credinta-i ardenta. Deconcertant prin contradictiile sale. Prigonitor nemilos al crestinilor -- metodele sale prefigurandu-le pe cele ale politiilor politice din secolul al XX-lea --, il recunoaste pe Fiul lui Dumnezeu cand, pe Drumul Damascului, Isus i se adreseaza direct. Apostol autoproclamat.
Mistic si strateg. Imprevizibil. Suferind cumplit cand convingerile ii sunt puse la indoiala, dar neacceptand sa renunte la vreuna dintre ele. Singurul care a inteles ca, pentru a avea viitor, crestinismul trebuie sa se adreseze in primul rand non-evreilor. Epistolier grandios. Convertitor genial. Arhitect al crestinismului -- unii il considera intemeietorul crestinismului --, isi impune propria viziune despre Christos si elaboreaza, cu mult inainte ca Evangheliile sa fi fost scrise, legile care vor guverna Biserica.

Atat de redutabil imi parea subiectul, incat am ezitat douazeci de ani sa-i consacru o carte. L-am cautat pe Pavel pe rutele pe care le-a urmat, de la Tars la Ierusalim, din Antiohia in Cipru, din Anatolia in Grecia si pana la Roma, unde si-a gasit moartea. L-am vazut incarcerat, torturat, lapidat, decapitat din ordinul luiu Nero.

Uneori m-a derutat, adica exasperat. Niciodata nu m-am indoit c-a fost unic." (Alain Decaux)