Gilles Leroy spune foarte clar ca trebuie sa citim Alabama Song ca pe un roman, deoarece nu este o biografie a Zeldei Fitzgerald ca personaj istoric.
Si totusi... si totusi, e greu sa citesti cartea fara sa crezi ca e vorba de o autobiografie a Zeldei! Aceasta frumusete a Sudului, jumatate ?nger, jumatate demon, foloseste cuvinte poetice sau vulgare care frapeaza prin frumusete, impertinenta sau provocare.

Gilles Leroy dispare ?n spatele acestor fraze feminine sensibile, dar si ?nversunate si psihiatrice! Nebunia eroinei se strecoara ?n paginile romanului ca ?n viata: ?nt?i ?ncetisor, apoi mai temeinic, din ce ?n ce mai frecvent. Frazele devin impregnate de acest spirit brutalizat, persecutat si ne?nteles, despre care se spunea ca e alienat. Dar cuvintele sunt profunde si forta de caracter a Zeldei iesita din comun. Glorie si decadenta, dragoste si deziluzie, lumina si nebunie. La umbra marelui scriitor Scott Fitzgerald, t?nara burgheza libertina se ofileste de-a lungul anilor.

Fastul dureaza doar un timp si viata ei continua ?n culise. Lipsa de ?ntelegere fata de eroina, iubirea, denigrarea te emotioneaza. Iar scriitura virulenta, cu nuante de poezie, ?si gaseste usor drumul spre sufletul nostru. Gilles Leroy ne dezvaluie doua personalitati exceptionale: Scott si Zelda Fitzgerald, unul dintre cuplurile cele mai invidiate si cele mai tragice din anii '20.

Un cuplu care s-a iubit si s-a autodistrus. ?ntre realitate si fictiune, Alabama song, un roman de o mare sensibilitate, invita cititorul ?n miezul unei epoci fabuloase, dezvaluindu-i cum se pot ?mbina, ?ntr-un destin ?extra-ordinar?, pasiunea si nebunia.