O contraistorie a filosofiei 5. Eudemonismul social
In tentativa de a demistifica 25 de veacuri de scriere a istoriei filosofiei din perspectiva institutionala, Michel Onfray se opreste in acest volum la dimensiunea utopica a hedonismelor liberale din secolul zis al revolutiei industriale, subliniind potentialitatea hedonismelor socialiste, libertare si anarhiste.
Lectura lui Madeville, pentru care viciile private alcatuiesc virtutile publice, cea a lui Bentham, care anunta fericirea pentru toti oamenii gratie pietei libere si in acelasi timp cere intemnitarea intr-un panoptic a tuturor delincventilor produsi de pauperizarea liberala, cea a lui Godwin, care inchipuie societatea armonioasa dintr-un unghi profetic si luteran, toate acestea arata ca utopia liberala a facut ravagii si mai face inca, potrivit acelorasi principii ramase in vigoare din perioada dura de inceput a capitalismului.
Ca reactie, pe celalalt versant al secolului al XIX-lea apar socialismul si anarhismul. Impotriva mitologiei marxiste care trimite in utopie oricare alta gindire socialista, Michel Onfray restaureaza un socialism eudemonist ce inaugureaza formule moderne: este feminist impreuna cu Flora Tristan, individualist cu Stuart Mill, experimental cu Owen, gnostic, dionisiac si ecologic cu Fourier, libertar cu Bakunin.
Acesti ginditori ofera tot atitea oportunitati de a se intoarce spatele liberalismului si marxismului: ei intrupeaza o stinga inca neexploatata si plina de fagaduinte.
Cuprins:
William Godwin si ?fericirea generala? ? Jeremy Bentham si ?eudemonismul ca arta? ? John Stuart Mill si ?plinatatea vietii? ? Robert Owen si ?fericirea progresista? ? Charles Fourier si ?feeria societara? ? Bakunin si ?paradisul omenesc pe pamint?