„Oamenii nu vorbesc decit despre ceea ce ascundem”, observa, nu fara amaraciune, Cioran, adaugind: „Dac-am comis o greseala in trecut, cu cit o marturisim mai putin, cu atit ceilalti revin asupra ei si-o comenteaza”. Filosoful roman refugiat la Paris si devenit unul dintre marii autori de limba franceza stia ce spune: in Franta, el a fost permanent in situatia de a-si ascunde trecutul romanesc, adica articolele politice extremiste si volumul Schim-barea la fata a Romaniei (1936). Cartea Martei Petreu reconstituie, minutios si documentat, circumstantele filosofice si istorice care l-au dus pe tinarul Cioran la o optiune politica extremista si analizeaza insolita sa combinatie de idei —de extrema dreapta legionara si de extrema stinga bolsevica —, aducind dovezile despartirii de trecutul sau „deocheat”.

Cuprins:

Convertirea politica a lui Cioran. Noiembrie 1933 • Doctrina legionara • Doctrina legionara si intelighentia interbelica • Filosofii paralele: Spengler si Cioran • Critica fizionomica a Romaniei” • Filosofii paralele: Lovinescu si Cioran • Problema „strainilor” • „...gindul unei alte Romanii • Cioran sau un trecut deocheat • Cioran in peisajul ideologic romanesc • Pasii sofistului