Buddhismul Tantric. Doctrine si practici indo-tibetane
Pana de curand, doar a vorbi despre tantrism era considerat ca ceva de prost gust.
Cred ca actualmente avem dreptul sa ne impotrivim acestei prejudecati care, pe scurt, reflecta mentalitatea pozitivista si excesiv moralizanta a europeanului mijlociu la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Fiind vorba de un fenomen spiritual oarecum strain de traditiile noastre si, prin urmare, dificil de inteles si de asimilat, tantrismul reprezinta o nobila si cutezatoare creatie a spiritului indian. In el se concentreaza, se intrepatrund si se fecundeaza reciproc toate traditiile spirituale autentice ale Indiei, de la cele mai vechi ritualuri vedice, pana la cea mai recenta mistica visnuita.
Dar aceasta surprinzatoare concentrare de multiple traditii nu este sincretism. Este vorba aici, fara indoiala, de o noua sinteza.
Mircea Eliade
*
Indiferent daca este vedic sau non-vedic la origine, tantrismul, atat cel brahmanic cat si cel buddhist, reprezinta un aspect special al vietii religioase si culturale a Indiei.
Un studiu aprofundat al tantrismului este, prin urmare, indispensabil pentru o familiarizare cu natura speciala a gandirii indiene.
Multa vreme a fost un obicei sa se sustina ca tantrismul este un vlastar al hinduismului sau ca acesta constituie doar o faza particulara a devotiunii hinduse. Insa cercetarile asupra buddhismului tarziu au ajuns la concluzia ca, atata vreme cat este vorba despre literatura existenta, trunchiul literaturii tantrice este mai bogat si mai variat in domeniul buddhismului decat in cel al hinduismului...
Principala preocupare a tantrelor buddhiste nu este de a intemeia un sistem clar de gandire metafizica. Asa cum tantrele hinduse, luand de-a gata principiile fundamentale ale sistemelor filosofice ortodoxe (darsana), le-a aplicat unui efort practic al realizarii, tot astfel tantrele buddhiste, pe baza principiilor Mahayana, traseaza principalele metode pentru realizarea scopului suprem - unirea cu Divinul.
S. B. Dasgupta
