Acul de aur si ochii Glorianei este un roman de aventuri si un posibil argument în sprijinul ideii ca istoria consta într-o suita de versiuni.

Suntem la sfârsitul secolului XVI, când lumea îsi pastreaza relieful mostenit din alte vremuri: înselatorii si aliante, cuceriri si conspiratii, excese si dusmanii.

Razbunarea e moneda forte, iar tradarea, un tic fara frontiere.

Pe scaunul papal de la Quirinale sta Clement VIII, în timp ce tronul Angliei e ocupat de Elisabeta I.

Departe de ei, într-un sat ascuns în padurile Umbriei, fratii Durante si Cesare Scacchi nu banuiesc ce le rezerva destinul.

Daca Fulvia, ghicitoarea din tinut, le-ar spune ca vor ajunge oculisti reputati, i-ar râde în nas sau ar crede-o nebuna.

Si totusi, chiar asta se întâmpla.

Destinul e atât de pus pe sotii, încât Durante Scacchi, fratele cel mare, devine medicul personal al papei.

În ce-l priveste pe Cesare, fratele cel mic, el e escortat la Londra, unde trebuie s-o opereze de cataracta pe Gloriana, asa cum îi spun supusii reginei Elisabeta.

Din Val Castoriana la Roma si de acolo la Londra, cu o incursiune prin Normandia, fratii Scacchi scriu o cronica plina de neprevazut, în care sublimul si oroarea traiesc împreuna.

Însa Acul de aur si ochii Glorianei nu e doar o poveste despre ciuma si pedeapsa, în care trebuie sa-i dam lui Cesare ce e al lui Cesare.

Romanul lui Radu Paraschivescu, în care se insinueaza Richard Burbage sau umbrele lui Ann de Boleyn, William Shakespeare si Caravaggio, e poate în primul rând un omagiu adus ochiului, vederii si culorilor.