Bazele supervizarii clinice ofera o trecere exhaustiva în revista a literaturii de specialitate si aduce în discutie subiecte esentiale pentru formarea profesionala în diferite domenii ale sanatatii mentale: psihiatrie, psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, care sunt asemanatoare din perspectiva activitatii de supervizare.

Autorii prezinta un model tridimensional al supervizarii ce cuprinde sarcinile supervizorului, parametrii supervizarii si nivelul de dezvoltare al supervizatului, fiecare dimensiune fiind prezentata detaliat. În carte sunt abordate atât aspectele interpersonale ale relatiei de supervizare, cât si diferitele tipuri de interventie de care dispune supervizorul în supervizarea individuala, de grup sau „în direct".

Prezentarea academica este însotita de aspecte practice, tipuri de întrebari si strategii care conduc la o buna desfasurare a activitatii de supervizare si ofera resurse utile atât medicilor, psihologilor si psihoterapeutilor aflati în supervizare, ca privire de ansamblu asupra domeniului, cât si supervizorului specialist, ca resurse profesionale

Janine M. Bernard este profesor de consiliere la Syracuse University si are peste 25 de ani de experienta ca supervizor. A scris numeroase articole si a sustinut ateliere pe tema supervizarii în dome- niul sanatatii mentale.

Rodney K. Goodyear este profesor la University of Redlands si a condus peste 25 de ani programul de formare în consiliere psihologica la University of Southern California. A scris numeroase articole despre formarea profesionala si consilierea psihologica.

A deveni supervizor implica într-o asemenea masura schimbari în identitate, încât sub multe aspecte aceste schimbari sunt la fel de substantiale ca si cele traite de persoana care paseste în lumea profesionala a consilierilor sau terapeutilor pentru prima data. Mai mult, schimbarea în perceptia sinelui si rolului propriu nu este un eveniment unic, ci mai curând un proces care se desfasoara pe masura ce noii supervizori capata experienta - Autorii

Ladany et al. (2001) au constatat ca utilizarea unui stil atractiv de supervizare (respectiv, echivalent în mare cu rolul unui consultant) a fost predictibil pentru toate cele trei scale ale aliantei de lucru (legatura, acord asupra sarcinilor si acord asupra obiectivelor), în timp ce utilizarea fie a unui stil sensibil din punct de vedere personal (respectiv, rol de consilier), fie a stilului concentratpe sarcina (respectiv, rol de profesor) a fost predictibila exclusiv pentru acordul asupra sarcinilor. Spelliscy et al. (2007) au constatat ca supervizatii care i-au perceput pe supervizorii lor ca folosind atât stilul atractiv, cât si pe cel sensibil interpersonal au raportat aliante de lucru mai bune - Autorii