Singurătatea are două fețe: ea poate fi o sfătuitoare letală, însă, atunci când o îmblânzim, singurătatea poate deveni o prietenă extrem de prețioasă.

Dar putem oare îmblânzi singurătatea?

O putem oare preface într un autentic mijloc de comunicare cu sine și cu celălalt?

În această carte, aș vrea să arăt felul în care poate fi trăită experiența singurătății și cum se poate ea transforma în cadrul experienței psihanalitice, ca și felul în care se realizează tranziția de la un sentiment adesea ostil și deznădăjduit de singurătate înspre o singurătate îmblânzită, temelia încrederii în comunicarea cu sine și cu celălalt.

***

Îmblânzirea singurătății, spune Quinodoz, nu înseamnă că anxietatea este anulată, ci că ea poate fi abordată așa încât poate fi folosită în favoarea vieții.

Roland Jaccard, Le Monde

Jean-Michel Quinodoz este psihanalist cu practică privată și psihiatru consultant la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Geneva.

Cuprins

I. Angoasa de separare în practica psihanalitică

1. Angoasa de separare în fantasmele de transfer

2. Angoasa de separare înțeleasă cu ajutorul unui exemplu clinic

3. Perspective pentru interpretarea angoasei de separare

II. Locul angoasei de separare în teoriile psihanalitice

4. Freud, angoasa de separare și de pierdere a obiectului

5. Punctul de vedere al lui Melanie Klein și al continuatorilor săi referitor la angoasa de separare și de pierdere a obiectului

6. Locul angoasei de separare și de pierdere a obiectului în celelalte principale teorii psihanalitice

III. Puncte de vedere tehnice

7. Interpretările transferențiale ale angoasei de separare

8. Durerea psihică și transferul negativ

9. Acting‑out-ul și angoasa de separare

10. Cadrul psihanalitic și funcția conținătoare

IV. Îmblânzirea singurătății

11. Terminarea analizei și angoasa de separare

13. Perspectivă de ansamblu și concluzii