„Paginile Însemnărilor zilnice sunt o împletire permanentă între consemnarea faptelor cotidiene și mărturisiri cu iz scriitoricesc despre creația literară a Reginei, trăirile și emoțiile ei.
Acum, la început de an 1932, regina Maria e preocupată prioritar de asigurarea confortului pentru Ileana, însărcinată cu viitorul arhiduce Ștefan.
Și lucrul se vădește anevoios. Carol inventează pretexte la tot pasul: copilul nu se poate naște în România, părinții lui (ca arhiduci austrieci) sunt apatrizi, încât nu le va îngădui să stea mai mult de o lună pe an în arealul românesc.
Or, regina Maria, conștientă de modestia materială în care trăia menajul Ileana – Anton, ar fi fost bucuroasă să le dea Copăcenii, să-i țină vara la Balcic și Bran, și iarna cât de mult la Cotroceni.
Dacă în public se stăpânește, în taina Jurnalului regina Maria răbufnește.
După ce, pe un ton melodramatic, scrie că e «denigrată, calomniată, neînțeleasă, crucificată», conchide în aceeași notă: «Carol nu va fi niciodată un monarh agreabil sau plăcut»”.
GEORGETA FILITTI, academician
„Viața reginei Maria intră într-un con de umbră odată cu urcarea pe Tronul României, în 1930, a fiului ei Carol.
Atmosfera schimbată de la Palat, mentalitățile neobișnuite ale anturajului regal o izolează pe cea obișnuită să ritmeze viața Curții.
În plus, băieții, prin căsătorii «neoficiale» ori «nepotrivite», își pierd, în opinia ei, «ținuta regală».
Ileana, arhiducesă de Austria, e apatridă, iar copilul pe care îl așteaptă nu se poate naște în țara de baștină. Elisabeta, regină a Greciei, rămasă în România, e în pragul divorțului.
Iată o avalanșă de probleme cărora regina Maria, ca mamă, trebuie să le facă față.
Felul cum le înfruntă, le comentează și unora le găsește soluții rămâne o mărturie excepțională de forță morală, de determinare, un exemplu de bună româncă, ajunsă ca atare prin reci proca dragoste cu țara de adopție.
Volumul de față îndeamnă la reflecție pe oricine se confruntă cu dramele vieții de zi cu zi…
Sperăm că editorii, doamna acad. Georgeta Filitti și dr. Tudor Vișan-Miu, vor continua traducerea și interpretarea Însemnărilor zilnice ale reginei Maria, cronică valoroasă a unor vremuri apuse.
ADRIAN CIOROIANU
Despre autor
REGINA MARIA A ROMÂNIEI (1875-1938), născută Maria de Edinburgh-Saxa-Coburg-Gotha, prințesă a Marii Britanii și Irlandei și nepoată a reginei Victoria a Regatului Unit, a fost a doua regină a României și soție a regelui Ferdinand I al României.
A dat dovadă de reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României în plan internațional.
După moartea Regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea, a fost îndepărtată de acesta din viața politică.
A fost o personalitate complexă și puternică, profund credincioasă poporului român.
Creația ei literară cuprinde povestiri, evocări, romane, volume memorialistice, printre care Țara mea, Visătorul de vise, O legendă de la muntele Athos, Povestea unei domnițe neascultătoare, Gânduri și icoane din vremea războiului, Dor nestins, Povestea unei inimi, Regine încoronate, Păsări fantastice pe albastrul cerului, Glasul de pe munte, Măști, Povestea vieții mele.
Lucrările literare au fost scrise în limba engleză și traduse în română, câteva dintre traduceri aparținându-i lui Nicolae Iorga.
