In cartea Marele plan, Stephen Hawking si Leonard Mlodinow îsi confrunta cititorii cu unele dintre cele mai profunde si grave întrebari pe care si le pot pune oamenii:

Când si cum a aparut universul?

De ce ne aflam aici?

De ce exista ceva mai degraba decât nimic?

Care este natura realitatii?

De ce legile naturii sunt atât de fin reglate încât sa permita aparitia unor fiinte ca noi?

Este oare aparentul „mare plan" al universului nostru dovada existentei unui creator, sau poate stiinta oferi o alta explicatie?

Raspunsurile date aici de Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanti ai timpurilor noastre, si de Leonard Mlodinow, fizician si scenarist al serialului Star Trek, pornesc de la ideea ca universul nu are doar o singura istorie, ci toate istoriile sale posibile exista simultan - idee care ne schimba radical felul în care suntem obisnuiti sa privim lumea.

Fragment din carte:

Conform conceptiei traditionale despre univers, obiectele se deplaseaza pe traiectorii bine definite si au istorii neambigue. Putem preciza pozitia lor exacta la fiecare moment de timp.

Desi aceasta descriere e suficient de buna pentru scopurile vietii de zi cu zi, pe la 1920 s-a dovedit ca imaginea „clasica" nu poate explica acel comportament aparent bizar observat la scara atomica si subatomica a existentei.

In locul ei a trebuit sa fie adoptat un cadru diferit, numit fizica cuantica. Teoriile cuantice s-au dovedit remarcabil de exacte în prezicerea evenimentelor la scara atomica si subatomica, reproducând în acelasi timp la scara macroscopica a evenimentelor cotidiene predictiile vechilor teorii clasice.

Cu toate acestea, fizica cuantica si fizica clasica se bazeaza pe conceptii foarte diferite privind realitatea fizica.

Teoriile cuantice pot fi formulate în mai multe moduri, dar probabil ca cea mai intuitiva descriere a fost data de Richard (Dick) Feynman, un personaj extrem de pitoresc care lucra la Institutul Tehnologic din California si era percutionist la tobe africane bongo într-un bar de striptease din apropiere.

Conform lui Feynman, un sistem nu are o singura istorie, ci toate istoriile posibile. Pe masura ce vom cauta raspunsuri la întrebarile noastre, vom explica în detaliu abordarea lui Feynman si o vom folosi pentru a analiza ideea ca însusi universul nu are o singura istorie, si nici macar o existenta independenta.

Pare o idee radicala chiar si pentru multi fizicieni. într-adevar, la fel ca multe alte notiuni din stiinta de azi, si aceasta pare sa contrazica bunul-simt.

Dar bunul-simt se întemeiaza doar pe experienta cotidiana, iar nu pe univers, asa cum ni-l dezvaluie minunile tehnologiei, acelea care ne permit sa privim adânc în interiorul atomului sau înapoi în timp catre începuturile universului.

CUPRINS:

Misterul existentei

Domnia legii

Ce este realitatea?

Istorii alternative

Teoria a tot ce exista

Selectarea universului

Miracolul aparent

Marele plan