„Omul recent este o meditatie despre lumea de azi a unui modern nesatisfacut de propria sa modernitate.

Este o critica a modernitatii care nu se multumeste nici cu proclamatiile suficiente ale postmodernitatii, nici cu regretele traditionalismului – o interogatie asupra modernitatii suscitata de presimtirea dureroasa ca, ori de câte ori ti se deschide în fata un drum, altele ti se închid în spate ori în laterala.

Când ne închinam bigot la minunile modernitatii, cum ne îndeamna zelatorii modernitatii si delatorii traditiei, în sufletele noastre se tânguiesc toate bogatiile pe care le-am pierdut înlauntru atunci când trupurile noastre au progresat în afara.

Raul modernitatii nu tine de rautatea ei proprie, ci de viciul celor care au transformat-o într-un orizont lipsit de alternativa al vietilor noastre.

Ca si marxismul pentru «progresisti», modernitatea si pseudomorfoza sa, postmodernitatea, par a fi devenit pentru cadelnitatorii lor de azi conditia umana însasi.

Tot adevarul instinctelor noastre morale sta chezasie ca nu este asa.

Omul recent încearca sa sugereze ca, prin ceea ce-i lipseste, modernitatea ofera ceea ce o poate înca salva.

Cu o conditie însa: daca vom avea inteligenta sa putem regasi în neghiobia trufasa a timpului pe care îl traim – întreg, viu, bun si frumos – crestinismul tuturor începuturilor.

Sa fim moderni: dar – nihil sine Deo!“ – HORIA-ROMAN PATAPIEVICI

Omul recent, editie cu ilustratii de Mircea Cantor