Doi mari vizionari – William Shakespeare si Margaret Atwood îsi dau mâna în aceasta poveste despre magie si iluzie.

Margaret Atwood a scris romanul Furtunii perfecte, purtându-si cititorii prin Canada zilelor noastre, din societatea elevata a unui mare Festival Shakespeare pâna în sistemul penitenciar, din lumea coruptei clase politice pâna în cea a detinutilor de drept comun.

Fenomenele paranormale, comunicarea cu cei dragi chiar si dincolo de moarte adauga un plus de originalitate acestei bijuterii literare care se citeste cu sufletul la gura si care, desi urmeaza îndeaproape coordonatele textului-sursa (uzurparea, pierderea, remuscarile, dorinta de razbunare, razbunarea prin iertare), propune un final cu totul neasteptat.

„Pui de cotoroanta“ este unul dintre apelativele folosite în Furtuna de Prospero si Ariel pentru Caliban. Ar mai fi de adaugat cuvintele autoarei: „Furtuna este, într-un fel, un musicalmultimedia timpuriu.

Daca Shakespeare ar scrie azi, ar folosi toate efectele speciale ale tehnologiei.“ Reputatul critic britanic Jonathan Bate considera Pui de cotoroanta „categoric, cel mai inteligent roman neo-shakespearian.“