Practica psihanalitica are multe fatete, pe care ?ncercam sa le ilustram prin exemple tipice. ?nregistrarile audio redau focarele dialogului, deci focarul respectiv.

Pentru a putea ?ntelege ?n ansamblu procesele terapeutice care se ?ntind pe o perioada mai lunga, trebuie sa avem o viziune detasata.

Pentru a vedea fenomenul, a auzi cuvinte, a citi texte si a putea ?ntelege conexiunile trairii si g?ndirii umane, avem nevoie de aspecte teoretice de suport si orientare. ?n mare, acestea se gasesc ?n volumul I.

?n particular, cititorul dialogurilor se poate informa teoretic pe baza consideratiilor si comentariilor adaugate dialogurilor.

Consideratiile si comentariile reprezinta note la text, scrise la o anumita distanta de schimbul verbal. Astfel credem ca putem facilita ?ntelegerea focarului terapeutic respectiv, chiar daca acesta nu este numit explicit.

Consideratiile provin adesea de la terapeutul cazului respectiv, care-l lasa astfel pe cititor sa participe la fundalul sau de g?ndire. Comentariile sunt ?n general adaugate de noi. ?ntre consideratii si comentarii exista treceri fluente.

La un nivel de abstractie mediu se afla adaugirile la teoria generala si speciala a bolii, pe care le-am preluat ?n acest volum, pentru a-i facilita cititorului repartizarea exemplelor.

Aceste completari teoretice la volumul I si spectrul diagnostic larg, din care am extras o tipologie bogata din evolutia terapiei, au contribuit la volumul considerabil al acestei carti.

HELMUT THOMA este profesor universitar si psihanalist formator, director al Institulului de Psihanaliza din Ulm, autor a numeroase lucrari. Intre 1968 si 1972 a fost presedintele Societatii Germane de Psihanaliza

HORST KACHELE este profesor universitar, psihanalist formator la Institutul de Psihanaliza din Ulm, sef al Catedrei de Psihoterapie si Medicina Psihosomatica de la Universitatea din Ulm, autor prolific.

Cuprins

Cuv?nt ?nainte la editia ?n limba rom?na
Nota traducatorului
Prefata la editia a doua, revizuita
Introducere
Ghidul lecturii

1. Situatia psihanalizei. O introducere
1.1 Pozitia noastra
1.2 Contributia psihanalistului ca linie directoare
1.3 Criza teoretica
1.4 Metafore
1.5 Formarea ca psihanalist
1.6 Orientari si curente
1.7 Schimbari socio?culturale
1.8 Convergente

2. Transfer si relatie
2.1 Transferul ca repetitie
2.2 Sugestie, sugestibilitate si transfer
2.3 Dependenta fenomenelor de transfer de tehnica
2.4 Nevroza de transfer operational
2.5 O familie de concepte ?n controversa: relatie reala,
alianta terapeutica, alianta de lucru si transfer
2.6 Noul subiect ca obiect. De la teoria relatiei cu obiectul
la psihologia bipersonala
2.7 Recunoasterea adevarurilor actuale
2.8 ?Aici?si?acum"-ul ?ntr-o noua perspectiva

3. Contratransferul
3.1 Contratransferul ?n calitate de Cenusareasa
si istoria transformarii sale
3.2 Contratransferul ?ntr-o haina noua
3.3 Consecintele si problemele conceptiei globale
3.4 Concordanta si complementaritatea contratransferului
3.5 Trebuie analistul sa-si declare sau nu contratransferul?

4. Rezistenta
4.1 Puncte de vedere generale
4.1.1 Clasificarea formelor de rezistenta
4.1.2 Functia rezistentei de reglare a relatiei
4.1.3 Rezistenta si aparare
4.2 Functia de protectie a rezistentei si angoasa
4.3 Rezistenta de refulare si de transfer
4.4 Rezistenta se-ului si a supraeului
4.4.1 Reactia terapeutica negativa
4.4.2 Agresiune si distructivitate ?
dincolo de mitologia pulsionala
4.5 Beneficiul secundar al bolii
4.6 Rezistenta de identitate si principiul sigurantei

5. Interpretarea viselor
5.1 Visul si somnul
5.2 G?ndirea visului
5.3 Restul diurn si dorinta infantila
5.3.1 Principiul ?ndeplinirii dorintelor
ca principiu de explicare unitar
5.3.2 Reprezentarea de sine si rezolvarea problemelor
5.4 Teoria reprezentarii de sine si consecintele ei
5.5 Tehnica interpretarii viselor
5.5.1 Puncte de vedere generale
5.5.2 Recomandarile tehnice ale lui Freud cu privire la interpretarea
viselor si unele extinderi

6. Interviul preliminar si prezenta unei terte parti
6.1 Situatia problemei
6.2 Diagnostic
6.3 Aspecte terapeutice
6.4 Procese de decizie
6.5 Apartinatorii
6.5.1 ?mpovararea apartinatorilor
6.5.2 Situatii tipice
6.6 Finantarea externa
6.6.1 Psihanaliza si sistemul de asigurari medicale din Germania
6.6.2 Efectele reglementarilor caselor de asigurari
asupra procesului psihanalitic

7. Reguli
7.1 Functiile multiple ale regulilor psihanalitice
7.2 Asocierea libera ca regula fundamentala a terapiei
7.2.1 Caracteristicile si dezvoltarea metodei
7.2.2 Comunicarea regulii fundamentale
7.2.3 Asocierea libera ?n procesul psihanalitic
7.3 Atentia flotanta
7.4 Dialogul psihanalitic si regula ?ntoarcerii ?ntrebarii.
A raspunde sau a nu raspunde ? aceasta este ?ntrebarea 340
7.4.1 ?ntemeierea stereotipului si istoria sa
7.4.2 Reguli de cooperare si discurs
7.4.3 Gasirea obiectului si dialogul

8. Mijloace, cai si obiective
8.1 Timp si spatiu
8.2 Euristica psihanalitica
8.3 Mijloace specifice si nespecifice
8.3.1 Puncte de vedere generale
8.3.2 Reamintire si reconstructie
8.3.3 Interventie, reactie si insight
8.3.4 Noul ?nceput si regresia
8.4 Interpretarea transferului si realitatea
8.5 Tacerea
8.6 Traducerea ?n act
8.7 Perlaborarea
8.8 ?nvatare si restructurare
8.9 ?ncheierea
8.9.1 Puncte de vedere generale
8.9.2 Durata si limitarea
8.9.3 Criterii de ?ncheiere
8.9.4 Faza postanalitica

9. Procesul psihanalitic
9.1 Functia modelelor procesului
9.2 Caracteristicile modelelor procesului
9.3 Modelele procesului psihanalitic
9.4 Modelul procesului elaborat la Ulm

10. Raportul dintre teorie si practica
10.1 ?ntrebarea?cheie a lui Freud ?ntre 1922?1996
10.2 Practica psihanalitica ?n lumina tezei interconexiunii
10.3 Contextul de ?ntemeiere a stiintei
schimbarii sau terapiei
10.4 Exigentele diferite fata de teoriile stiintifice
de fundament si aplicate
10.5 Consecinte pentru actiunea terapeutica psihanalitica
si pentru justificarea stiintifica a teoriei

Bibliografie
Indice de nume
Indice de termeni